Teoria reflexiei este ceea ce este definiția teoriei reflexiei

REFLECȚII TEORIE

doctrina teoriei cunoașterii, condusă de Democritus. Conform acestei învățături, cunoscutul este o reflectare a ceea ce trebuie să fie cunoscut. Psihologia modernă ne învață că lucrurile care ne înconjoară se referă la realitatea fizică, ca imagine a ceea ce se reflectă în ea, dar ele nu sunt percepute ca o imagine, adică, ca să arate ceva cu adevărat real (a se vedea Percepția), ci ca realitate în sine, independentă de ego.







↑ Definiție excelentă

Definiție incompletă a lui ↓

REFLECȚII TEORIE

o doctrină care vede cogniția ca o reflectare a realității în mintea umană. Reflecția este formarea în mintea imaginilor, conceptelor, cunoștințelor senzoriale, corespunzătoare fenomenelor și proceselor cunoscute. Spre deosebire de agnosticism, epistemologia materialistă afirmă posibilitatea fundamentală de a cunoaște o reflecție adecvată a obiectelor lumii materiale. Materialistica filozofiei consideră procesul cunoașterii drept o reflectare a obiectului în subiect. Mai mult, subiectul nu este numai pasiv, ci și un partid activ. Nu numai că reflectă, ci într-o oarecare măsură formează un obiect. Imaginea obținută ca rezultat al reflecției este întotdeauna o imagine subiectivă a lumii obiective, adică El este determinată nu numai reflectă caracteristicile obiectului, dar reflectă, de asemenea, caracteristicile entității supuse. În plus, o persoană nu reflectă doar lumea, ci o reflectă din punct de vedere al nevoilor. În acest sens, procesul de cunoaștere este întotdeauna nevoile reale deterministe ale individului și ale societății, la o anumită etapă a dezvoltării sale. Rezultatul reflecției este dobândirea de cunoștințe corespunzătoare realității. Având în vedere că lumea este infinită în conexiunile și relațiile lor, pentru că este în continuă schimbare, în evoluție, și că cunoașterea este prezentată ca un proces nesfârșit de trecerea de la part-time la cunoștințe mai complete și exacte.







↑ Definiție excelentă

Definiție incompletă a lui ↓

TEORIA REFLECȚIEI

în filosofia marxistă constituie baza teoriei dialectico-materialiste a cunoașterii. Astfel. are sarcini specifice: dezvăluirea celor mai comune trăsături și modele inerente la toate nivelele și formele de reflecție; studia originea și dezvoltarea formelor de reflecție mentală, inclusiv originea conștiinței și a posibilităților de justificare special-științifice ale activității umane cognitive; studierea relației dintre caracteristicile conținutului și forma imaginii, cunoaștere; dezvăluirea esenței reflecției în natură; elucidare a caracteristicilor de reflexie (semnalizare) în arta comunicării și control, în special raportul comunicării umane și dispozitivele cybernetic. Punctul de plecare pentru T. o. și gnoseologia marxistă servește în general dialectical- principiu reflecție materialistă, potrivit căreia rezultatele ar trebui să fie relativ cunoaștere adecvată sursa acesteia - originalul. Acestea sunt realizate prin două cerințe interconectate și procese corespunzătoare: extragerea activă a necesarului și eliminarea informațiilor colaterale inutile, despre original. Reflecția ca principiu epistemologic a fost recunoscută și în materialismul premarxist, totuși, după cum a remarcat Lenin, Nefericirea materialismului vechi a fost incapacitatea de a aplica dialectica lui T.O. ca urmare a cărei reflecție a fost înțeleasă ca o "fotografiere" pasivă, moartă a lumii exterioare. Filozofia marxistă înțelege de reflecție dialectic, ca un proces complex și contradictoriu al interacțiunii dintre cogniție senzoriale și raționale, activități mentale și practice, ca un proces, într-un rom-om nu se adaptează în mod pasiv la lumea exterioară, și acționează asupra ei, transformarea și supunerea acestuia la scopurile lor. Prin urmare, nu există motive pentru încercarea de a critica marxistul T. ca un „conformist“, la paradisul se presupune că condamnă subiectul cunoscător pentru contemplare pasivă și inactivă a lumii. Dimpotrivă, activitatea obiectivă activă a omului și a omenirii este posibilă numai pe baza funcțiilor de reflectanță ale conștiinței, pentru a oferi cunoștințe corespunzătoare a lumii și impactul pe el, în conformitate cu legile obiective.

↑ Definiție excelentă

Definiție incompletă a lui ↓

S-au găsit scheme pe tema TEORIE DE REFLECȚIE - 0

S-au găsit articole științifice despre TEORIA REFLECȚIEI - 0

S-au găsit cărți despre TEORIA REFLECȚIEI - 0

Sunt prezentări pe tema TEORIE DE REFLECȚIE - 0

S-au găsit rezumatele TEORIEI REFLECȚIEI - 0







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: