Italianul este considerat limba cea mai melodică și muzicală a lumii. Vorbește și ascultați - o plăcere totală. De asemenea, limba italiană este plină de surprize și de descoperiri neașteptate. Astăzi am decis să facem o selecție de fapte interesante despre limba italiană. Și asta sa întâmplat:
1) Limba italiană aparține grupului de limbi romanice și provine din latina vulgară (populară), care a fost limba de zi cu zi a Imperiului Roman în timpul apusului său.
2) Prima lucrare literară, creată în latină populară - "Comedie divină" de Dante. Limba latină este limba oficială a Vaticanului.
3) Italia timp de multe secole a fost fragmentată în mici principate și state-state. Acesta este motivul pentru care majoritatea locuitorilor din Italia vorbesc dialecte teritoriale, care au puțin în comun cu limba lor de stat. În plus, 14% dintre italieni nu înțeleg nici o altă limbă, pe lângă dialectul lor. Chiar italian.
4) Parlamentul European a constatat că există 23 de limbi ale minorităților naționale în Uniunea Europeană, dintre care 13 aparținând Italiei;
5) În anii 30 și 40 ai secolului XX, Benito Mussolini a încercat să "purifice" limba italiană din cuvinte străine. De exemplu, în fotbal „gol“ a devenit cunoscut sub numele de „meta“, și fotbal -“Calcio« redenumit ca personaje de desene animate: Donald Duck transformat în»Paperino« și»Mickey Mouse«- în»Topolino“.
6) Se crede că Charles V, împăratul Imperiului Roman, are următoarele cuvinte: "Vorbesc spaniolă cu Dumnezeu, în italiană cu femei, în franceză cu bărbați, în germană cu calul meu".
7) Potrivit unui studiu, doar locuitorii Toscanei disting complet semnificațiile timpului proletar și trecătorilor, și numai aceștia reușesc să folosească corect aceste vremuri. În alte regiuni ale Italiei situația este diferită: în nord, passato remoto se folosește doar într-un context formal scris, iar în partea de sud este folosit în vorbire orală, chiar și pentru descrierea evenimentelor recente.
8) Potrivit pronunției italianului, este ușor de determinat cine vine din regiunea țării. De exemplu, locuitorii Toscanei pronunță sunetul "c" ca "h". Adică "Coca-Cola" din gură sună așa: "Hoha-Hola".
9) Toate cuvintele din limba italiană, cu excepția câtorva articole și prepoziții, se termină cu o vocală.
10) Literele J, K, W, X și Y erau inițial în italiană. Prin urmare, toate cuvintele în care se întâlnesc astăzi sunt împrumutate - whisky, taxi, blugi.
11) Finalizările în limba italiană joacă un rol special, deoarece pot schimba radical semnificațiile cuvântului. De exemplu, „pantof» (Scarpa) poate deveni cu ușurință un pantofi de cristal Cenușăresei (scarpina) sau cizme de schi (Scarpone), și «tarif la Scarpetta» înseamnă a colecta restul de pâine pe sosul farfurie, sau dip într-o bucată de o cafea covrig;
12) Cuvântul "Pinocchio" este tradus din limba italiană ca "cap de pin".
13) Există multe cuvinte în italiană care pot fi numite prieteni falsi ai unui interpret. De exemplu, "camera" este o cameră, "confetti" este un dulce.
14) Cuvântul italian "chao" înseamnă atât "salut", cât și "la revedere" în același timp.
15) italienii din nord se termină de obicei cu nume "i", iar în sud - cu "o".
Cel mai comun nume de familie italian este Rousseau.
16) Cel mai lung cuvânt italian este precipitevolissimevolmente, constă din 26 de litere și înseamnă "foarte rapid".
17) Unul dintre cele mai complexe învârtiri ale limbii este: Trentatré trentini entrarono a Trento tutti e trentatré trotterellando, ceea ce înseamnă că "33 de persoane din Trento au venit în oraș, toate cele 33 au căzut."
18) Limba italiană a dat lumii aproape toate termeni muzicale existente în prezent (concert maestro, Aria, Sonata, pian, soprana Diva, adagio) și majoritatea culinare (mozzarella, amaretto, paste, pizza, cappuccino).
19) În italiană nu există nici un cuvânt "mahmureală". Acest concept este tradus de o propoziție lungă descriptivă - dopo aver bevuto troppo (după ce a fost prea multă băutură).
20) Cuvântul "dragoste" se poate transforma cu ușurință în "iubit" (amoroso), "amurino" (amorino) sau "amator" (amante);
21) bărbați italieni au auzit expresia «BellaDonna» (frumusețe), întrebați-vă întrebarea, cât de multă frumusețe: «Bellissima» (frumos), «Bellina» (destul), «Bellona» (oarecum estompate cu reziduuri de frumusete) sau «belloccia» (plăcut în toate privințele). De asemenea, se va întreba dacă este impresionantă în dimensiune: "donnina" sau "donnetta", care nu este potrivită oriunde, sau "donnaccia" ușor accesibilă. Pentru a afla, iubitul italian trebuie să meargă la atac, cu excepția cazului în care, desigur, el nu este "donnicciola" (slobbery, baba).
22) Spaghetele și paparazzii sunt cuvintele italiene în plural. Italienii singuri file de paste numit spaghete, un fotograf de sex masculin - paparazzo, și o femeie - paparazzo.
23) Cuvântul „cazino“ are originea în secolul al 19-lea Italia ca un diminutiv de „casa“ ( „Casa“) și a însemnat o instalație mică de agrement care ar putea nu numai jocurile de noroc, dar, de asemenea, de dans, ascult muzica, fac sport. În termen modern italian «cazino» cu accent pe a doua silabă este în primul rând o casă publică, precum și pentru numirea casei de jocuri de noroc pe care doriți să adăugați un accent și accent pe a treia silabă: «Casinò“.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: