Lexical-semantic paradigma. Partea 3
Sinonimele sunt cuvinte ale unei părți a vorbirii care au semnificații apropiate și identice.
Sinonimele sunt combinate în serii sinonime, aceasta este unirea a două sau mai multe sinonime lexicale.
Semnul comun este comunitatea, identitatea sensului.
Semnul diferențial este un plan de exprimare.
În seria sinonimă, sinonimele sunt grupate în jurul cuvântului "dominant".
O dominantă este un cuvânt de referință care transmite cel mai general concept, este neutru din punct de vedere stilistic, de obicei utilizat cel mai frecvent în vorbire.
De exemplu: plictisitor, trist, trist, trist, plictisitor. Dominant - trist.
Găsiți, găsiți, găsiți, salvați. Dominant - de a găsi.
Sinonimele nu numai că au asemănări, dar au și unele diferențe.
1. Idiografia (semantică, conceptuală) - diferă în nuanțe de semnificație.
Bucuros (un semn nepermanent, în mod necesar există un motiv) - mare; sapa (ceva) - sapa.
2. Stil - au aceeași valoare, dar diferite culori stilistice.
Fură (neutru) - răpire (carte) - confisca, fluiera, slam (vorbită).
Sinonimele emoțional-expresive conțin o relație diferită cu cea desemnată.
Plimbare (neutru) este flancat, wagging (colorare negativă).
4. Sinonime absolute (dublete) - complet identice în sensul și în utilizarea.
Octopus - caracatiță, lingvistică - lingvistică.
Pot fi schimbate în orice context. În procesul de dezvoltare istorică, astfel de sinonime încep să difere în sens sau să schimbe culoarea stilistică și domeniul de utilizare.
5. Structural, raznokornevye de eliberare (soț -suprug, tineri - tânăr) și o singură rădăcină (mustra - nume blestemate - titlu, rock - piatra) sinonime.
6. Limbajul comun (caracterizate prin rezistență semantică, relativă independență față de context, reglementările, reflectate în dicționare moderne este unitatea sistemului lexical.) Și contextuală (acest cuvânt nu este sinonim în afara contextului Tag-uri :. Adoptarea unui anumit context, un individ semantica de caractere, limitat utilizarea, absența în dicționare, de exemplu, "general înseamnă nimeni").
- Funcția de substituție: sinonime, reciproc interschimbabil utilizați în text pentru a indica aceleași (de exemplu, ambiguitate, polisemia). Utilizarea sinonimelor în această funcție evită repetarea, monotonia;
- funcția de rafinare (semnificativă) - servește pentru diferențierea semnificațiilor, este de obicei caracteristică sinonimelor idiografice. De exemplu, nu mai era strigăt (sinonim cu un sens mai larg), ci un strigăt real, (cu un înțeles mai restrâns) pentru ajutor;
- funcție stilistică - subliniază caracterul neutru din punct de vedere stilistic al cuvântului sau marcat stilistic;
- funcția de evaluare (emoțional-evaluativ) - un sinonim exprimă anumite atitudini ale vorbitorilor care vorbește la faptul indicat, dă o caracteristică. De exemplu, ochii lui aveau o culoare incomprehensibilă, nu se uităau, ci priveau, nu ochii, ci priviră.
Există dicționare ale sinonimelor.
1. Aleksandrova "Dicționar al sinonimelor limbii ruse."
2. "Dicționarul sinonimelor limbii ruse" editat de Evgenieva.
Vocabular în termenii vocabularului său activ și pasiv
Vocabularul limbii este în continuă mișcare. Cuvintele noi apar în mod constant, dispar cuvintele învechite, cuvintele pot avea sensuri noi și pot pierde cele vechi. Fixarea de noi cuvinte și sensuri în limba și plecarea de la limba stratului învechit.
Lexical-semantic paradigma. Partea 1
Pe baza caracteristicilor semantice integrale comune, cuvintele (sau variantele lexico-semantice) sunt combinate în paradigme. Membrii paradigmei se opun reciproc semnelor diferențiale semantice. Relațiile paradigme cu esența.
Relațiile de sistem în vocabular. Conceptul de polisemie
"În polisemia cuvântului - după Shmelev - se manifestă proprietățile fundamentale ale limbajului: abilitatea sa de a transmite fără limite experiența umană prin mijloace limitate". Cuvintele lipsite de ambiguitate - cuvintele care au un înțeles lexical sunt stabile.
Cuvântul ca unitate a unui sistem lexical
În lexicologie, cuvintele sunt studiate ca unități de numire, deoarece cuvântul servește pentru denumirea de obiecte și fenomene. Cuvântul nu este doar o unitate nominativă, ci și o cognitivă (cognitivă). individualizează și formează conceptele corespunzătoare. Cuvântul - d.
Conceptul de valoare a informațiilor
Sunt posibile diferite abordări pentru determinarea valorii informațiilor. 1. Valoarea monetară: valoarea monetară totală de obținere a informațiilor (cumpărare, căutare, formare de către forțe proprii, luând în considerare costurile de însoțire); costul informațiilor despre stocarea pe termen lung.
Utilizatori online: 64
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: