„Psalmi“ Francisc Skaryna a fost prima carte tipărită în slavilor de est, Belarus în primul rând între popoare orientale au primit o carte tipărită în propria lor limbă, care este pe picior de egalitate cu Cehia, a fost cel mai popular în utilizarea limbilor în Europa de Est. Semnificația limbii Belarus (care, în acele zile a fost numit „rus“), în timp ce pentru societate sugerează puternic linii ale poemului John Casimir Pashkevich, scris în 1621:
Piața poloneză este lazinayu,
Litva kvitne ruschyznayu.
Fără asta, Polsz nu este Prabudzesh,
Fără aceasta, Litva are blagozam budzesh.
/ Polonia infloreste in limba latina,
Lituania infloreste cu Russismul.
Fără această (latină) în Polonia, nu veți rămâne,
Fără aceasta (limba rusă) în Lituania, veți fi un nebun /
Skaryna a tradus cartea sfântă pe limba starobelarusky folosind Cehă Bibliei, publicată în 1506 și așa-numitul „Vulgata“ Jerome (traducerea Bibliei în latină, a făcut în secolul al IV-lea). „Psalmi“ Skorina a venit înainte de limba engleză, traducerea franceză și germană, aproape 50 de ani înainte de „apostol“ John Fedorovici (Ivan Fedorov), publicat în tipografia din Moscova. Înainte de Skaryna, Biblia a fost deja tradusă și tipărită în italiană și cehă. Skaryna se află în grupul de pionieri europeni în domeniul tipăririi cărților, iar pentru Europa de Est, primatul este absolut.
„Pundit Francis Skorinin fiul orașului glorios din Polotsk, în științele libere și în medicină medic“ - așa a semnat ediția sa de Francis Skorina. Aceste cuvinte scurte conțin informațiile principale despre imprimanta din Belarus. Detalii despre viața lui sunt schematizate, incomplete, multe dintre ele nu au fost încă să dau seama cercetătorilor, cu toate acestea, a declarat de către editorul în sine, aceasta ne permite să-l caracteriza ca un savant, care a amintit originea sa și a căutat să servească poporul său. Francis Skaryna la lăsat descendenților săi cele 25 de cărți biblice pe care le-a tradus într-o limbă apropiată limbii poporului.
El a fost primul care a început să transforme vechea limbă bulgară a cărților bisericești într-o carte literară vie: "Pentru câțiva profesori, dar mai mult pentru a înțelege limba voastră". El a învățat pe oameni să-și amintească datoria față de patrie: "Datoria unei persoane de a lucra pentru binele patriei, nu-i cruțați nimic și lucruri pentru ... patria sa."
„Yak iad naradzhennya zvyary INTO hodzyats în pustynі, vedayuts groapă pile; ptushkі INTO lyatagots în pavetry, vedayuts pile gnozdy, pește, INTO plavayuts na mora i ¢ Rekah, chuyuts gramada vіry; pcholy i baronyats padobnyya cincea pile vullі - așa i lyudzі, jo i naradzіlіsya ўskormleny da Tago mestsa vyalіkuyu mayuts afectiune „- a scris în prefața la una dintre cărțile sale Belarusă educator.
Francis Skaryna sa născut într-o familie de comerciant Luka Skaryna din Polotsk și soția lui Margaret în 1486 Polotsk că numărul de locuitori la momentul respectiv a fost al doilea numai la orașul Villeneuve al Marelui Ducat al Lituaniei. În Polotsk sub catedrala Sophia exista o bibliotecă bogată în timp, unde cărțile nu numai că erau ținute, ci și corespondente. În mod tradițional, alfabetizarea a fost predată în două cărți biblice - Psalmi și Chasoslovu. Copiii orășenilor bine pregătiți au învățat să citească și să scrie la școala din mănăstirile orașului sau să studieze la Catedrala Sf. Sophia. Cunoștințele dobândite au fost suficiente pentru scopuri practice, dar pentru cunoașterea științifică a fost necesară studierea la o anumită universitate din Europa. Pentru aceasta a fost necesar să stăpânească limba latină, care a predat în toate universitățile europene.
Ce a determinat medicul să se angajeze în activități de publicare? Răspunsul la această întrebare poate fi presupus numai. Educația medicală și diploma academică au făcut posibilă asigurarea unei existențe confortabile în orice oraș sau la instanța unui monarh. Imprimarea a fost o afacere dificilă, deși destul de profitabilă și rapidă. În cei 60 de ani care au trecut de la inventarea tiparului de Johann Gutenberg, au fost sute de imprimante, imprima Biblia, cărți de rugăciuni și manuale în grafia latină, cu toate acestea, cărțile cu caractere chirilice încă nu a publicat. Este clar că Skorina nu putea să-și asume un astfel de loc de muncă fără suport spiritual și material din afară. La începutul publicării de ajutor financiar burgeri Skorina Vilnius: un membru al magistratului Vilna, un comerciant și omul de afaceri Bogdan Onkovich și Yakub Babich.
Cehia Praga a devenit un oraș pentru Skaryna, unde și-a început activitatea de publicare. Aici, într-o țară mai tolerantă în termeni confesionali decât Polonia catolică, a fost mai ușor să închiriezi una dintre tipografiile de operare. Înainte de a începe editorul a fost o sarcină dificilă: pe de o parte, era necesar să se facă fonturi slavice și era necesar să se aleagă din cele mai multe versiuni manuscrise ale cărților biblice slave cel mai bun text pentru tipărire. În ambele cazuri, Skorina a arătat originalitate și independență: și-a dezvoltat propriul font, asemănându-se într-o oarecare jumătate de carte scrisă de mână.
Skorina a fost un om al Reformei și. toți reformatorii timpului, a jucat pentru tranziția de la limbile bisericii moarte (latină și slavonă bisericească), în limba vie a poporului, care este într-adevăr vorbesc de oameni, dar în cazul său, a fost un astfel de limbaj - starobelarusky. "Psaltele" în ediția lui F. Skorina nu este o biserică și, în special, nu o publicație academică - aceasta este publicarea uneia dintre cărțile Sfintei Scripturi pentru citirea cu familia. Caracteristicile traducerii, structura publicației, designul său artistic - totul era subordonat scopului iluminării. Pentru accesibilitatea și corectitudinea înțelegerii de către oamenii obișnuiți a textului biblic, Skorina a făcut multe lucruri noi în natura publicației, păstrând în același timp fidelitatea traducerii la original.
După „Psaltirea“ Skaryna a publicat aproape în fiecare lună tot mai multe cărți ale Bibliei: „Cartea lui Iov“, „Proverbele“, „Eclesiastul“. Pe parcursul anilor 1517-1519 din Praga Francis Skaryna a publicat 23 de cărți ilustrate ale Vechiului Testament, le-a tradus în limba înțeleasă de către un public mai larg în Belarus medievală, care apoi a fost numit Marele Ducat al Lituaniei și rusă. Circulația totală a fost de aproximativ 1000 de exemplare.
În cărțile sale, Skorina a scris prefața și postul, reflectând concepțiile confesionale, filosofice și educaționale ale Skarynei.
Francis Skaryna și-a decorat cărțile cu gravuri artistice, prin care se poate studia viața bielorenilor din acei ani: viață, îmbrăcăminte, tehnici de construcție. Cu îndrăzneală plecând de la canoane, Skaryna și-a așezat portretul într-una din cărți.
Fiecare dintre cărțile lui Skaryna începe cu o pagină de titlu frumos proiectată, cu o gravură de imagine, textul este însoțit de inserții de artă, majusculele litere-inițiale sunt evidențiate cu roșu. Edițiile sunt deschise cu pretextele lui Skorina, în care anunță pe scurt conținutul unei anumite cărți a Bibliei, face concluzii morale de la ei. La finalul cărții există un mic cuvânt cu numele de editor, ora și locul publicării. Aceasta a fost o inovație incredibilă pentru acea vreme și a dat naștere dușmanilor săi pentru acuzații de "erezie husită".
Există motive să credem că Skaryna a pregătit Noul Testament pentru presă, totuși, din motive necunoscute, nu și-a putut finaliza proiectul de publicare: în 1519 a părăsit Praga.
În 1522, Francis Skorina și-a continuat activitatea de tipărire la Vilna. Ajutorul material ia fost acordat de către membrii ortodocși ai magistratului din Vilnius, Bogdan Onković, care a oferit lui Yakub Babich un sediu pentru tipografia. Skorina a tipărit o colecție de rugăciuni pentru călători în Vilna, pe care a numit-o "Cartea Micului Drum". A inclus Psalterul, Paschalia, o serie de canoane și acatiști.
Sa constatat că Skorina mai târziu a slujit ca secretar al episcopului catolic catolic Vilna Jan. Este, de asemenea, cunoscut despre șederea sa scurtă în 1530 în Koenigsberg, la curtea dlui Albrecht Hohenzollern; privind procedurile judiciare legate de moștenirea fratelui său Ivan; despre serviciul lui Skorina în regele ceh Ferdinand din Praga, în calitate de îngrijitor al Grădinii Botanice Regale. Data exactă a morții imprimantei bieloruse nu a fost stabilită: el a murit după 1540. Cu toate acestea, marea lucrare pe care a început-o a fost destinată unei vieți îndelungate.
Cartile Bibliei lui Francis Skaryna au fost diseminate pe scara larga pe teritoriile belarus-ucrainene. Ei erau, de asemenea, cunoscuți în statul Moscova. La mijlocul anilor 20 ai secolului al XVI-lea. Primul client al publicațiilor lui Skaryna, Bogdan Onkovych, a călătorit la Moscova în scopuri comerciale și a luat acolo cărțile sale biblice, care totuși au fost confiscate și arse. Trebuie reamintit că Moscova era extrem de suspicioasă pentru orice inovație din cărțile bisericești. Este suficient să amintim soarta tristă a lui Maxim Grek (Michael Trivolis), care a sosit la Moscova în 1518 la invitația lui Vasile al III-lea, în special pentru a corecta traducerile disponibile. În ciuda acestui fapt, traducerile lui Maxim în 1525 și 1531 au fost condamnate la catedralele bisericești, iar el însuși a fost închis timp de 25 de ani într-o mănăstire.
Cu toate acestea, 100 de ani mai târziu a găsit vestea scriitorului polonez Szymon Starowolski care a depus mărturie despre larg răspândite în cărțile Rus Skaryna: „M-am întâlnit la Moscova, și aici, și acolo, în Rusia, o mulțime de publicații Praga Dr. Francis Skaryna în limba slavonă.“
Cărțile biblice din Skorina au fost păstrate în bibliotecile bisericești, corespondate și incluse în colecțiile de lucrări bisericești. Datorită găsirea Bibiografi copii scrise de mână cărți Skaryna că editorul nu a fost găsit chiar și publicate, și anume cartea „Cronici“, „Ezra“ și „Tobit“ (manuscris 1569 Luca din Ternopil, din păcate, acum pierdut).
În Belarus, a fost înființat un comitet internațional de organizare publică pentru canonizarea lui Francis Skaryna. Acesta a fost condus de candidatul de științe istorice, fostul ministru al Afacerilor Externe al Belarusului Petr Kravchenko. Secretar al comitetului de organizare a fost un binecunoscut critic literar, istoric, scriitor și jurnalist, Doctor of Philology Adam Maldis.
Comitetul pregătește argumente în favoarea canonizării Skaryna, pe care apoi îl va preda reprezentanților Bisericii Greco-Catolice.
„Persoana seculară în acest sens, să coopereze cu reprezentanții cultelor, care sunt cele mai interesate de acest lucru, cele ale greco-catolici astăzi sunt, atunci vom aplica la adunare Vaticanului, care se ocupă cu canonizare.“ - BelaPAN a fost informat de Peter Kravchenko.
Potrivit lui, acum 20 de ani a oferit ajutor Bisericii Ortodoxe în problema canonizării imprimantei bieloruse.
„Am vorbit personal de câteva ori în această privință cu Episcopul Filaret și ia cerut să cel puțin o examinare preliminară a acestei întrebări, cu toate acestea, nu este mutat, pentru că Biserica Ortodoxă, din păcate, considerând Skaryna ca eretic.“ - a spus istoricul.
Piotr Kravchenko a menționat că problema mărturisirii lui Francysk Skaryna rămâne deschisă. Lucrări de istoricii bisericii italiene poloneze și sugerează că tatăl lui Skaryna în 1498 în Polotsk fiu botezat în rit catolic, iar învățământul primar în școala lui Francisc la mănăstirea Polotsk Bernardine.
„El nu a putut fi secretar al arhiepiscopului de Vilna, nu este catolic, - a atras atenția istoricului Kravchenko Francis Skaryna a fost căsătorit cu văduva prietenului său, Advernik catolic Marguerite La sfârșitul anului 1530 - .. Primii 1540 Skaryna trăit în Praga acasă canonul al Catedralei Catolice Sf Vitus , pe care a fost prietenos și a lucrat. a fost în această casă Skoriny fiu a murit tragic. acest lucru vorbește în favoarea acestui pionier a avut legături strânse cu mediul catolic. "
„În plus, Skorina nu sa adresat numai ortodocși, dar, de asemenea, paternalistike catolică Nu este o coincidență faptul că numele său și numele fiului său - .. Francis, iar acesta este unul dintre sfinții Ordine Bernardine În general, toate acestea demonstrează că Skorina a fost suficient strâns legat de biserica catolică, dar este punctul de vedere, desigur, cel mai aproape de uniții, care nu au fost istoric formate la acel moment“, -. a spus Kravchenko.
Activitatea lui Francy Skaryna a fost o descoperire științifică, spirituală și educativă semnificativă pentru acea vreme. Realizările sale în diferite domenii ale cunoașterii, Francis Skaryna, au arătat cum să-ți iubești oamenii și să le respecte limba maternă. Datorită unor astfel de giganți de spirit precum Francis Skorina, cultura belarusă a ajuns la înălțimi europene.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: