Reguli de conduită - un lucru destul de arbitrar.
Ceea ce este considerat indecent într-o țară, în alta este perfect normal și invers.
Există un cuvânt coreean "ejol", în limba rusă este tradus ca "bunele maniere, politețea, cultura".
Dar aceste cuvinte nu exprimă în întregime sensul acestui concept. Chiar și coreenii înțeleg "ejol" diferit. Este greu de definit într-un singur cuvânt, deoarece exprimă tradiția și obiceiurile naționale
Despre politețea și impolitețea:
În societatea coreeană, tradițiile confucianiste au supraviețuit până în prezent. Vârsta și statutul social au o mare importanță.
Se crede că cei mai tineri în vârstă sau în poziție inferioară în poziția socială sunt obligați să urmeze dorințele bătrânilor fără obiecții. Prin urmare, în Coreea, oamenii sunt adesea interesați de vârstă, starea civilă a unei persoane.
Este important ca coreenii să cunoască răspunsurile la aceste întrebări pentru a construi relații cu interlocutorul.
Coreenii nu dau răspunsuri negative precum "nu" sau "nu sunt de acord cu tine" sau "nu pot să o fac". Mai des decât americanii, folosesc răspunsuri evazive cum ar fi "Sunt de acord cu tine, în principiu" sau "Eu simt cu tine".
Preferința de comunicare indirectă și ambiguă este dictată de respectul unei alte persoane, de importanța menținerii armoniei în grup, care este de mare valoare în cultura coreeană.
Înclinația imperativă nu este utilizată.
De exemplu, în parcurile coreene nu scriu "Nu merge pe peluze", ci "Să nu umblăm pe peluze". Nu "aruncați gunoi", ci "Să nu aruncăm gunoi". Uneori se folosește cuvântul "mic". "Dă-mi un ziar, puțin", de exemplu.
Acest lucru - împreună cu terminarea politicoasă a verbului va însemna o cerere respectuoasă.
În modernul coreean, există patru grade de curtoazie, fiecare având setul propriu de terminații sau lipsa acestora. Acestea sunt:
1) discursul oficial;
2) discurs conversational intre egali;
3) vorbire adresată subordonaților (mai tineri), dar nu fără validitate;
4) vorbire adresată copilului; vorbire familiară.
Când un coreean părăsește casa, el îi spune părinților: "Tanö-oge-simnid". care înseamnă literalmente "mă duc și mă întorc". Când se întoarce, spune: "Tanyo-vasimnida". care înseamnă literalmente "m-am dus și m-am întors". Aceste cuvinte sunt expresia "ejol". deoarece li se solicită să nu-și facă griji, îngrijindu-și părinții.
Există și o altă caracteristică interesantă care apare în Coreea în ochii unui rus care cunoaște limba coreeană. Acesta este modul în care calm vorbesc coreenii. WC.
În Rusia, la fel ca în multe (dar nu toate!) Din țările occidentale pe teme legate de toaletă, spun ei, în mod misterios, rulare ochii și coborî vocea. În Coreea, tânărul la o dată se poate plânge pe diaree iubita sa întâmplat cu el cu aceeași ușurință cu care omologul său rus pot plânge, să zicem, o durere de cap. Pe de altă parte, coreenii înșiși de multe ori nu înțeleg convențiile pe care Rusă a adunat în jurul valorii de un astfel de lucruri obișnuite și naturale, cum ar fi a merge la baie.
Am observat un alt detaliu ciudat și nu întotdeauna plăcut. Coreenii ar dori să se uite în "buzunarele" altora, să spunem.
Înainte de a comanda un fel de mâncare într-un restaurant, ei vor privi neapărat ceea ce mănâncă vecinii.
În magazine, ei vor căuta în coșul tău și vor compara conținutul cu al tău.
Întotdeauna se compară cu ceilalți. Din anumite motive.
Politețea verbală este cu siguranță întărită de anumite acțiuni. Cea mai importantă poruncă a unei persoane de cultură din Coreea este să urmeze regulile comportamentului copiilor cu respect. Ele sunt nescrise, dar ele sunt observate peste tot:
Eticheta în societatea coreeană, precum și în China, este determinată de o tradiție națională bazată pe relații ierarhice în societate și în familie.
La o întâlnire, coreenii schimbă un salut verbal: "Annenhasimniks!". Un salut poate fi urmat de un arc ceremonial (mai ales în sud).
Coreenii sunt foarte ospitalieri. Atunci când vizitează o casă coreeană, este necesar să se respecte anumite reguli legate de particularitățile aranjamentului său intern. Coreenii stau pe podea, punând perne speciale pentru ședință, în timp ce picioarele sunt presate sub ele. Prin urmare, într-o casă coreeană, podeaua este întotdeauna curată și este purtată fără pantofi, care este pus în coridor de spate până la prag, astfel încât să fie convenabil să se îmbrace.
În locurile publice și în bucătărie există papuci speciale care stau la intrarea acolo. Părăsind aceste camere în camere, papucii sunt îndepărtați și lăsați la intrare. Cadouri în Coreea sunt acceptate să servească și să primească cu ambele mâini.
Fiind în Coreea, este mai bine pentru străini să evite utilizarea gesturilor. În cultura coreeană de gesturi foarte mult, au tendința de a avea un înțeles diferit față de europenii și pot fi înțeleși greșit.
Sunt foarte familiarizat cu acest lucru.
Noi, în familia noastră, încă aderăm la astfel de reguli (tradiții)
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: