Noncommunicability ca o problemă psihologică

Recent a sfătuit o femeie care a schimbat multe locuri de muncă. În toate cazurile, ea sa lăsat pe sine și nu a fost condusă de nicăieri. La întrebarea mea, de ce ea, evident o persoană neconflictată, nu poate rămâne într-un singur loc, femeia a mărturisit:







"Mereu mă simt ca o oaie neagră. Nu lucrez cu nimeni la serviciu pentru a nu face prieteni, ci doar pentru a stabili relații de afaceri normale. Toți comunică între ei, în cadrul tuturor afacerilor unii altora, împreună, discută problemele familiei. Dar, de îndată ce mă duc, eu vorbesc toate dispar, ca și cum aș fi comis vreo crimă teribilă, și toată lumea este acum frică de mine, disprețuiesc, nu-mi doresc să se ocupe. "

Când am început să dau seama de ce o femeie care se comportă închisă și ea nu este foarte caută legături mai strânse cu echipa, deși de la aceeași și suferința, femeia a recunoscut că ea o face din teama de a fi respins:

"Nu voi fi acceptat oricum în cercul meu, indiferent cât de mult încerc. A respins și a râs. Toate încercările mele de a te apropia de oameni la locul de muncă au sfârșit în repulsie. Întotdeauna există un perete de singurătate în jurul meu. Zidul de gheață. Ori de câte ori rearanjez ceva, am întotdeauna acest zid cu mine. Numai zidul singurătății, prudența de la oameni devine insuportabilă pentru mine ".

Non-comunicarea este într-adevăr o problemă foarte mare pentru mulți oameni care nu au reușit niciodată să se încadreze în echipă. În unele aceasta se datorează fricii de respingere, a altor introvertizmom naturale, închis, fixat pe el însuși, a treia o lipsa de curiozitate pentru viață și interesul față de persoanele care trăiesc (este adesea cazul cu cei care sunt auto-absorbite), în a patra - subdezvoltarea funcțiilor de comunicare specifice, lipsa de secularitate sau timiditate.







Dar orice este cauzat, o astfel de necomunicare întotdeauna depreciază realizările forței de muncă. Molchunov nu-i place foarte mult, pentru că ei nu înțeleg și sunt mereu suspectați de ceva. În plus, chiar și cel mai bun specialist, care nu poate comunica cu oamenii, riscă mereu să fie eludat la schimbările de carieră. Succesele lui pot fi atribuite de către alți muncitori agitați și sociabili. El își asumă riscul de a pierde informații importante, deoarece cel mai probabil nu este invitat la o petrecere informală unde vor fi discutate aspecte importante.

Ce putem face pentru a scăpa de această calitate care interferează cu munca de succes și aduce o sociabilitate și capacitatea de a construi afaceri competente și relații umane?


Mai întâi de toate, trebuie să cultivi în tine un interes pentru ceilalți oameni și pentru lumea exterioară. Pentru a face acest lucru, lăsați carcasa interioară a egocentrismului și direcționeze atenția spre interlocutor, un om al cărui loc de muncă este aproape de tine, și să se îngropa în ceea ce el trăiește la locul de muncă și în afara acesteia. Acest lucru nu este dificil, este destul de posibil și, cel mai important, necesar.

În plus, este util să învățați înainte ca orice comunicare să fie umplută de o stare de spirit pozitivă, de bucurie și bună, pe care o veți transmite partenerilor în timpul comunicării. Și, în sfârșit, trebuie să vă distrați abilitățile secularității, abilitatea de a vă familiariza, de a întreține o conversație, de a fi un interlocutor interesant, ușor și prietenos.

Dacă te educi în această calitate a sociabilității, acest lucru va crește eficiența globală a muncii tale.







Trimiteți-le prietenilor: