Uneori, din motive istorice, în aceeași echipă etnică utilizată mai mult de o limbă, și în paralel cele două (sau mai multe), precum și domeniul de aplicare al utilizării lor este, de obicei, într-un fel delimitat (de exemplu, o limbă - acasă și printre prieteni, celălalt - la locul de muncă, în Jurnalul Oficial al situație etc.). Uneori, dimpotrivă, o limbă servește mai multor popoare ca principal mijloc de comunicare (§20). În condiții speciale există și limbi care, pentru nimeni nu sunt de bază (nativ) și servesc doar pentru comunicarea interetnică.
Limbajul comunității etnice, ca regulă, nu este complet unificat pe întreg teritoriul distribuției sale și în toate domeniile de utilizare a acesteia. Se dezvăluie anumite diferențe interne: mai mult sau mai puțin, un singur limbaj literar rezistă de obicei dialectelor locale distincte, precum și varietăților profesionale și de altă natură, care reflectă divizarea internă a comunității lingvistice. Dialectele și diferențele de grup în limbaj sunt studiate prin dialectologie, iar întreaga serie de aspecte legate de impactul societății asupra limbii și a situațiilor lingvistice care apar în societate este așa-numita sociolingvistică.
Chiar și un relativ mic dialecte domeniu adesea diferă semnificativ unele de altele. O astfel de dialecte fracționale numite dialecte. S-au alăturat lingviști-dialectologists pe diferite motive, în grupuri numite adverbe. De exemplu, la nord non-rus caracterizat prin adverb „Okani“ t. E. „o“ pronunție sunet nu numai în condiții de stres (Oros, apa), dar, de asemenea, în silabe neaccentuate (aruncarea, apă, barba) 1. și „contracție“ formele prezente în conjugare (byvash, byvat) coincidență tv. n. pl. h. cu datele. n. (du-te pentru ciuperci cu mâinile, cu picioarele), multe cuvinte specifice (în sensul de aratului „plug“) și așa mai departe. e. fiecare astfel de caracteristică are o zonă geografică de distribuție nu este în întregime coincide cu zona de alte caracteristici dialectale. Ca rezultat, se ocupă dialectologist nu atât de mult cu „dialecte de frontieră“, ca și în limitele fenomenelor dialectale individuale, așa-numitele isoglosses [3]. Între „tipic din nordul“ și „tipic Yuzhnorussky“ de tranziție dialecte bandă alocată (Rusia Centrală) a spus convergente unele caracteristici cu nord, și altele, în special „Akane“ (pronunțat „brasat“, „WADA“, „Barad“) - cu sud.
Cartografierea fenomenelor prezentate în dialecte (aplicarea acestor fenomene la harta) este dialektografii sarcină (geografie lingvistică), este de asemenea implicat în interpretarea istorică isoglosses: poziția lor reflectă faptele istoriei regiunii - direcția și limitele influenței centrelor economice, politice și culturale, modul de decontare, rute comerciale și așa mai departe. d.
În prezent, în limba rusă și în multe alte limbi, dialectele devin treptat depășite. Într-o formă mai mult sau mai puțin pură, ele rămân în generațiile mai vechi ale populației rurale. Pentru o parte considerabilă a difuzoarelor dialectului, este caracteristic un "bilingvism" specific: având dialectul paralel și nativ și limbajul literar, ele se folosesc una sau alta, în funcție de situația de comunicare. Aceasta duce la apariția formelor mixte, de tranziție, așa-numitele "semi-dialecte".
În unele limbi, de exemplu, în germană, italiană, chineză, poziția dialectelor este diferită. Ele sunt folosite mult mai mult, inclusiv printre cei educați (în comunicarea informală), astfel încât dialectul literar "bilingvism" acoperă aproape întreaga populație. În mai multe țări, a apărut și o ficțiune modernă în dialect.
Limbajul literar este o variantă a limbii naționale, înțeleasă ca exemplară. Funcționează în formă scrisă (într-o carte, într-un ziar, în documente oficiale etc.) și oral (în discursuri publice, în teatru și cinematograf, în programe de radio și televiziune). Este tipic pentru el să aibă reguli aplicate conștient, adică norme care sunt predate în școală. varietate scrisă de limba literară mai strict codificată, oral, de asemenea, este reglementată, în special norma pronuntarea (pronunția corectă), care resping, de exemplu, de Nord Rusă „Okan“. Soluția de zi cu zi, existentă în limba rusă și într-o serie de alte limbi literare, este puțin reglementată. Mai departe, de fapt, dincolo de codificare, se află așa-numita vernaculară. Acesta conține elemente având o distribuție spațială largă, dar care nu sunt incluse în norma literară sau ca un „grosier“ (de exemplu, skvalyga, savvy, taie, scoate în evidență, Scram, el a fost al naibii), sau pur și simplu ca formă paralel demis (așa cum viu împins deoparte loc literar ), precum și neoplasmele, limbajul literar care nu este acceptat (dorință, alegere, coacere).
Limbajul literar, care deservește două sau mai multe popoare diferite, are opțiunile potrivite. Astfel se remarcă variantele britanice și americane ale limbii engleze literare. Miercuri de exemplu, "calea ferată": Brit. feroviar-Amer. cale ferată; "metrou": Brit. subteran - amer. metrou (în Anglia ultimul cuvânt înseamnă "trecere subterană, tunel"); "bagaje": Brit. luggage- Amer. bagajelor. Alte caracteristici ale limbii engleze - australian, Noua Zeelandă, Africa de Sud, au propriile lor particularități.
Fiecare industrie industrie și știință are nevoie de o cantitate enormă de cuvinte și expresii speciale într-o terminologie bogată și extinsă. Miercuri .. De exemplu, termenii automobilism: carburator, arborele cardanic, ax din spate, cutie de viteze, bara de protecție, antiderapant, etc sau următoarele caracteristici ale unui număr de limbaj special: marinarii să spun raport busolă, fizicienii - atomice, vehicule - Spark ( în loc de forme literare busolă raport, atomic, scânteie).
În plus față de termenii oficiali din fiecare industrie, există încă noțiuni neoficiale ale anumitor concepte, ceea ce se numește argo profesional. Deci, în argo-ul șoferilor întâlnim un semnalizator (denumirea oficială - "lampă indicator"), ștergătoarele ("ștergătoarele de parbriz") etc.
Aproape de argo-ul profesional și artizanal sunt argo-ul acestor sau colectivitățile, unite de interese comune. Acestea sunt expresii specifice în discursul vânătorilor, pescarilor, jucătorilor de șah, elevilor, studenților etc.
Existența unor diferențe profesionale sau alte similare în limba nu subminează unitatea limbii comune și, ca regulă, nu interferează cu dialogul dintre reprezentanții diferitelor profesii, generații diferite, și așa mai departe. D. Cu acest dialog cuvinte și expresii care ar putea fi specifice profesionale și argoticheskih nu înțeleg cealaltă parte, acestea sunt utilizate în mod obișnuit într-o măsură mai mică, în contextul cuvintelor, în general, ușor de înțeles și întotdeauna - ca parte a propunerilor, construit pe modelul de drept public și gramatica a limbii. Dar atunci când este vorba de membri ai mai restrâns personalul relevant profesional sau altul pentru a fiecare alte caracteristici specifice sunt aplicația completă, permițându-vă să identifice cu mai multă precizie toate detaliile și nuanțele, uneori foarte importante, „dedicat“. Astfel, aici putem vorbi despre un fel de „bilingvism“ și chiar „multilingvismul“: un reprezentant al grupului profesional deține și limbaj popular, și ei „sucursală“ - un profesionist „sublanguage“ lor de specialitate, precum și unul (sau mai multe) argot.
Astfel, în epoca anterioară Revoluției Franceze, în partea de sus a aristocrației franceze se deosebește de restul societății și creează un „limbaj salon“, cercuri instanță jargon de la Versailles. Acest argou, unele cuvinte au fost evitate limbajul popular ca „indecentă“, înlocuind tocare expresii descriptive. În schimb les oreilles' urechi a preferat să vorbească Les Portes de l 'entendement (scrisori.' Gates audiere „). Să ne amintim, de asemenea, ca în „Gogol luat în derâdere suflete moarte“ (Vol I, capitolul VIII ..) mãrunþire mod secular da timpul său: aceasta este grija si proprietatea de cuvinte și expresii extraordinare diferite pentru femei. Nu spun ei, „am suflat nasul meu“, „am fost transpirație“, „am scuipat“, și a spus: „Am facilitat nasul“, „M-am plimbat prin vălului“.
Un fenomen special este un element de jargon lumpen ale societății - cerșetori, vagabonzi, hoți etc. În „hoți argou„, care a existat în Rusia tarista și a fost numit“muzica bătăuș", au fost folosite, printre altele, următoarele specifice expresii alegorice pe banca ".. cal „roata“ cizme umed de lucru «crima» resedinta de vara tarului «închisoare». „Jargon hoți“ și parțial alte argotic sunt un fel de „limbaj secret“: în ei dorința de a juca un rol semnificativ „zashi-frovat“ face de neînțeles pentru cei din afara mesajului transmis.
limba comunității (poporul, națiunea, precum și mai multe grupuri specifice, cum ar fi dialectul unei singure regiuni, zone sau sate separate sau ca argou și așa mai departe spus. d.) nu este un „science fiction“ forțat „media“ fapte de vorbire individuale. Ea există în mod obiectiv, dar nu la fel de „realitatea imediată“, și, ca un general, existente într-un discurs separat, cum ar fi faptul că reprodus din nou și din nou, repetând în mii, milioane și miliarde de propoziții rostite și percepute de colectivul în cauză [5] .
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: