Carmen părăsește peșteră
Pentru ca propriul studio de flamenco al lui Rostov să apară, a luat voința unei persoane care sa îndrăgostit de această artă. O filologă prin antrenament, Svetlana Shevlyuga a studiat pentru prima oară dansuri clasice, apoi a trecut la muzica pop - a lucrat timp de câțiva ani la spectacole de balet. Cu toate acestea, flamenco - nu mai este în pop, ci versiunea națională autentică - a devenit principala sa sferă profesională. În această cultură, care se cere pe tehnica și arta de performanță, coregraf novice atras exact popular, caracter de uz casnic: flamenco perfect se simte destul de mici cafenele, studiouri sau stații decât scena de concert mare. Ei pot trăi. În ea, nu numai "dans", ci ca și cum ar pierde povestile vieții veșnice - despre dragoste, gelozie, trădare și sensibilitate, moarte și frumusețe. Diferența, probabil, între prezenta flamenco și versiunea lucioasă a „turistului“, care perfect stapanit de spanioli, se poate simți în comparație cu cântând, să zicem, cântece populare undeva în satul Kaluga sau sat cazaci și efectuează îmbrăcat în „național rus costum "le-a corului. Pyatnitsky.
- Svetlana, cum ai ajuns să cooperezi cu colegii tăi spanioli?
- Acum este ușor: există Internet, iar toți fanii flamenco se găsesc reciproc. Școala Carmen de las Cuevas, foarte populară în Europa, are, desigur, propriul site web. Mecanismul de cooperare este, de asemenea, depanat. Alegeți ce curs de studiu doriți să faceți și, în funcție de durata acestuia, efectuați o plată în avans. Iar costul unei instruiri de două săptămâni este egal cu costul a trei zile de cursuri de la Moscova. Doar în Moscova nu există nici un spirit de flamenco, vezi tu. În general, după trei săptămâni am fost în Andaluzia, una din Spania, care și-a păstrat spiritul sintezei medievale a culturilor - Gypsy, araba, evrei, hinduși. Granada, cel mai vechi oraș, a fost centrul migrațiilor multor naționalități, etnose și fiecare cultură și-a lăsat amprenta în flamenco.
- Și unde și cine vine la școală?
- O mulțime de clienți din Norvegia, țările baltice, sunt englezi. Când m-am dus acolo, mi-a fost teamă că nu voi fi cel mai tânăr, dar sa dovedit că nu erau aproape nici fete tinere și băieți în flamenco. La această artă intră într-o epocă mai matură - cam treizeci și mai în vârstă. În viața obișnuită, aceștia sunt de obicei contabili, manageri, profesori, directori ai întreprinderilor mici, în general, nu sunt "boemeni" și nu profesioniști din coregrafie.
- Este clar că fiecare artă folclorică este legată de "sol". Ce credeți că este cel mai dificil lucru din arta flamenco pentru un om rusesc, gata pregătit genetic pentru ritmuri și expresii foarte diferite?
- Dacă vorbim despre aspectul tehnic, atunci, bineînțeles, acesta este ritmul sau, așa cum o numesc spaniolii, "busola". În Granada, am luat un curs suplimentar pe această temă. Una dintre soiurile complexe este un ritm de 12 ori. Accenturile din aceasta se încadrează în acțiuni ciudate, adică se obțin sincope. Dansul rusesc nu știe nimic de genul ăsta. Trebuie să reconstruiți corpul, auzul interior.
- Este ca și în jazz - femeile negre sunt cele mai bune, simt ritmul cu un stomac, spre deosebire de europenii care stăpânează jazzul în conservatoare?
- Aproximativ așa. Există, apropo, oameni care nu acceptă organic spiritul și estetica flamenco - au tendința de a abandona rapid această aventură. Și unii, dimpotrivă, sunt predispuși. Desigur, când înveți de la purtătorii culturii, începi să distingi ștampilele de operetă - un trandafir în dinți, o rochie de fustă și altele asemănătoare - de la flamenco real. Este la fel de dificil, de altfel, să înveți și să cânți flamenco, cu sistemul său special de respirație, extragere a sunetului, expresie. În plus, trebuie să știți și să vă simțiți bine spaniol. Și cântând o chitară în stilul flamenco, care termină, de fapt, trilogia flamenco - dans, vocal, instrument - rareori devine populară cu noi, ca și cântatul. Muzicienii nu sunt gata să se limiteze în stil, mod de performanță, repertoriu. Deci, cea mai mare răspândire atât în lume cât și în Rusia este dansul flamenco - nu există nici o barieră lingvistică aici, iar cerințele de vârstă sunt foarte democratice.
- De ce școala din Granada are un nume atât de ciudat - "Carmen din peșteri"?
- Oh, acesta este cel mai important lucru, atunci, pentru ce în general merită să mergem pentru flamenco în Granada. Flamenco sa născut în mijlocul țiganilor andaluzi, care locuiau în Granada, în vechea parte a orașului, în peșterile cele mai reale. De fapt, întregul oraș vechi era situat între două vârfuri de munte - Sakromonte și Albaicin. Aici s-au situat forjă în care au fost de lucru romii, iar seara au adunat și comunicat - a cântat, au dansat la chitara, care a fost un ritual și în același timp de zi cu zi, durata de viață a limbajului flamenco. Și acum toate aceste peșteri sunt doar imobile, ele sunt echipate ca apartamente, birouri, case cu mai multe etaje, cu terase. Aici, în câteva dintre aceste "peșteri", am adăpostit o școală de flamenco. În sălile de clasă atârnă portrete ale romilor, peretii sunt tencuiti, dar rămân pe factură „sălbatic“, și, în același timp, toate echipate modern: capota, pe coridoare - mașini pentru băuturi și o masă într-una dintre camere - Internet cafe. Probabil cei care au venit cu numele școlii au vrut să sublinieze caracterul popular al acestei culturi, să descopere adevăratele origini ale operelor și ale altor imagini ale lui Carmen.
- În ce limbă comunică cu "elevii"?
- în spaniolă și engleză. Acum studiază spaniol activ, merg direct la doi profesori, astfel încât să puteți compara. Pătrunderea în cultură, bineînțeles, este mai bine dată de cunoașterea limbii, iar comunicarea este mai convenabilă. Cred că relația mea cu Spania începe doar.
- Și care este principalul lucru în spiritul flamenco, în imaginea lui Carmen, care este "din peșteri"?
Foto: Tatiana Cherkezyan
- Mândria, libertatea de a alege inima cuiva cu care vrei să fii și, desigur, pasiunea. Dar aceasta nu este euforie, nu ceva isteric-ostentativ. Eroina de flamenco este capabil de profunzime, iar acest lucru se reflectă în stilul de dans - gesturi contenția și tensionate, ca și în cazul în care încercarea de a pacifica actorul fierbe sânge și încă mai trebuie să spun cel mai important lucru.
Trilogia flamenco
- Cum ai decis să faci singur un festival în Rostov? Despre studio, pentru că știe un cerc îngust și, probabil, nu există nici un brand, nici o victorie mare încă? Nu ți-a fost teamă că nu vei aduna holul, de exemplu?
În timpul discursului lui Victor Castro, în sală se afla o tăcere pre-amenințătoare
- Cum a fost compilat programul festivalului tău, selectat de participanții săi?
- Desigur, principalul lucru pe care am vrut să-l fac este să aduc flamenco, Andaluzienii, care pot să-i arate, să-i spună și să-și simtă atmosfera specială lui Rostov. "Live", adevăratul flamenco nu este suficient pentru cei care îl înțeleg în Rusia. Prin urmare, limitând numărul de invitați, în cele mai bune posibilități financiare, am prezentat totuși pe deplin trilogia flamenco - alianța de dans, "cante" (cântece) și chitări. David Soroche predă la scoala Carmen de las Cuevas vocal și el însuși este un cantaret minunat, Jorge Sanchez este un chitarist talentat, și colegul său. Și petrecerea de dans a fost interpretată de Victor Castro. În timpul discursului său în sală, doar o tăcere pre-amenințătoare a fost, deci este dramatic, virtuos, persuasiv. Și, ceea ce este foarte important, el poate explica pur și simplu tehnica, stilul de flamenco pentru "cei mai verzi" începători, care a fost simțită imediat în clasele de master. Am invitat această frumoasă trinitate la festival.
Conceptul festivalului este simplu: mai întâi teoria, introducerea, apoi concertul și - clasele de masterat pentru cei care doresc.
- Pe lângă artiștii spanioli, colegii dvs. de la Moscova au participat, de asemenea, la concert. Îmi amintesc frumosul cantare al unui vocalist rus.
- Aici este Karina Loginova de la Moscova. Este într-adevăr o direcție rară pentru noi - vocalul flamenco-ului.
Karina are o educație muzicală mai înaltă, dar a studiat și "cante" cu spaniolii. Alena Shulgina. dans în programul lui Tientos și allegrias (genuri de flamenco - "Expert SOUTH"), deține propriul studio de flamenco la Moscova. Are o tehnică superbă. Am întâlnit aceste fete la unul dintre seminariile capitalei, iar nivelul lor ma impresionat. Ei au prezentat în mod adecvat flamenco la festivalul nostru.
- Probabil, Svetlana, pentru artiștii tăi care merg pe scena mare - un eveniment mai mult decât interesant? Tu ca profesor ați fost mulțumiți de rezultate?
- În primul rând, a existat o anumită compoziție care a participat deja la festivalurile regionale ale studiourilor de dans. Acești studenți sunt angajați aproape de la deschiderea noastră și au obținut acum rezultate serioase. Dar, desigur, este ceva de făcut. Și scena este un stimulent important. În general, acest festival a devenit pentru mine și pentru ei un punct de cotitură - am ajuns la un nou nivel, nivelul recunoașterii publice și, prin urmare, critica. A sta în "peșteră" nu mai este posibilă. Acum dezvoltăm un nou program - o serie de turnee de concerte ale artiștilor spanioli din Carmen de las Cuevas, în orașele din stațiunile din sudul Rusiei. Acesta este, de fapt, un proiect de afaceri care va ajuta studioul să crească în termeni financiari și de imagine. Vom prezenta, de asemenea, un număr de numere în program. Vom fi văzuți în regiune, cred că vor exista contra oferte de la partea gazdă.
Când a apărut lecția "Trilogia Flamenco", în sala mică a Filarmonicii a existat chiar o rivalitate între cunoscătorii spanioli, care s-au adunat aici, după cum sa dovedit, pentru a practica comunicarea interculturală. Interpretul angajat a "interpretat cu sârguință" profesorii spanioli "spanioli" spanioli, cel mai puțin asemănător cu biscuiții academici - au glumit și au gesticulat violent. În momentul în care au fost ridicate întrebări de la audiență, unul dintre spectatori a refuzat să ajute translatorul, iar el însuși, într-un spaniol sincer student, a intrat într-o discuție cu David Soroche și Victor Castro. Și sala a dat o traducere a liniilor lor. Acesta nu a fost singurul fapt de violare a "formatului", și de ambele părți. Când Victor a fost întrebat de ce nu dansa ca un tigan vechi, desculț, și-a scos pantofii și a bătut ritmul așa, în șosete. Apoi și-a demonstrat cu desăvârșire pantofii de concert (două perechi) cu tocuri speciale.
Uimitor, în doar două ore artiști din mai multe părți asamblate toate elementele de flamenco teatru, să le îndeplinească în cuvânt și faptă, și apoi conectarea la un corp viu, un sunet de dans-Quentin-chitara nechlenimoe. Întreaga situație amintea de un mediu foarte organic în care sa născut și încă mai există flamenco. În spaniolă „Tablao“ - o cafenea mică, în cazul în care ați turnat un Sangria rece, a pus o farfurie de jamon, și în trei sau patru pași de tine, începe cunoașterea clară și fără a poveștii spaniole - că Granada este frumos și cel mai bun teren din lume - cea în care trăiește dragostea. Poate că aceasta face parte din actuala "economie a impresiilor", deoarece emoțiile sunt cel mai valoros lucru aici. Flamenco - ceea ce a fost o dată o parte din modul de viață arhaic - a devenit astăzi o marfă rară, pentru care se poate merge în spaniolă „sediul central“ sau, pentru lipsa de timp, se referă la „reprezentant regional“.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: