Teste pentru etica profesională, rețeaua socială a educatorilor

a) care studiază virtuțile;

b) formele general acceptate și repetitive ale comportamentului uman

c) moralitate, moralitate;

b) forma conștiinței publice, care reflectă ideile, ideile, principiile și regulile comportamentului oamenilor în societate;







d) regulile de conduită ale oamenilor în realizarea ritualurilor și a formelor de activitate.

b) forma conștiinței publice, care reflectă ideile, ideile, principiile și regulile comportamentului oamenilor în societate;

d) regulile de conduită ale oamenilor în realizarea ritualurilor și a formelor de activitate.

a) regulile de conduită ale oamenilor în realizarea ritualurilor și a formelor de activitate.

c) regulile de conduită stabilite și protejate de stat.

d) cele mai generalizate și stabile reguli de comportament ale oamenilor dintr-o anumită societate, care sunt reconciliate în timp și care durează mult timp.

a) reguli de conduită care sunt stabilite și protejate de stat.

b) constituie regulile de conduită care sunt stabilite de organizațiile publice în sine și sunt protejate prin intermediul măsurilor publice prevăzute de statutele acestor organizații.

c) regulile spirituale și morale ale conviețuirii umane, bazate pe reprezentarea poporului lui Dumnezeu ca creatorul universului.

d) cele mai generalizate și stabile reguli de comportament ale oamenilor dintr-o anumită societate, care sunt reconciliate în timp și care durează mult timp.

a) sunt reguli de conduită stabilite de organizațiile publice în sine și protejate prin măsuri publice prevăzute de statutele acestor organizații.

b) regulile de conduită care sunt stabilite și protejate de stat.

c) regulile spirituale și morale ale comunității umane, bazate pe reprezentarea oamenilor despre Dumnezeu în calitate de creator al universului.

d) cele mai generalizate și stabile reguli de comportament ale oamenilor dintr-o anumită societate, care sunt reconciliate în timp și care durează mult timp.

regulile duhovnicești și morale ale comunității umane, bazate pe reprezentarea oamenilor despre Dumnezeu ca creator al universului.

c) regulile de conduită ale oamenilor în realizarea ritualurilor și a formelor de activitate.

d) cele mai generalizate și stabile reguli de comportament ale oamenilor dintr-o anumită societate, care sunt reconciliate în timp și care durează mult timp.

9. Normele organizațiilor publice - sunt:

a) cele mai generalizate și stabile reguli de comportament ale oamenilor într-o anumită societate, care sunt reconciliate de timp și de mult timp există.

b) regulile de conduită care sunt stabilite și protejate de stat.

c) regulile de conduită stabilite de organizațiile publice însele și protejate prin intermediul măsurilor publice prevăzute de statutele acestor organizații.

10. Fondatorul eticii recunoaște:

b) marele filosof antic grec Socrate (469-399 î.Hr.).

c) Aristotel (384-322 î.Hr.),

(d) Seneca (4 î.H. - 65 dC)

11. Termenul "etică" (etica) a fost folosit pentru a face referire la o știință care studiază virtuțile:

b) marele filosof antic grec Socrate (469-399 î.Hr.).

(d) Seneca (4 î.H. - 65 dC)

12. În istoria dezvoltării eticii ca știință se poate distinge:

a) 3 etape: etica antică, etica medievală, etica modernă.

b) 2 etape: etica veche, etica moderna.

c) 5 etape: preetica, etica veche, etica medievala, etica timpurilor moderne, etica moderna.

d) 4 etape: etica antică, etica medievală, etica timpurilor moderne, etica modernă.

15. Moralitate - termenul:

a. utilitarismul etic;

a) sentimentul de autoevaluare, experiența, una dintre cele mai vechi personalități de reglementare personale intime ale comportamentului oamenilor.

(b) Sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine, pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

(c) cele mai comune forme de judecată morală care disting între morală și imorală.

a) se referă la acea stare de fapt, care este considerată ca fiind datorată, care corespunde reprezentarea esenței omului, a drepturilor sale inalienabile, care vine de la recunoașterea egalității între toți oamenii și nevoia de coerență între actul și retribuția pentru bine și rău;

a) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine, pe baza cerințelor morale, adresată tuturor.

b) sentimentul de auto-evaluare, experiență, una dintre cele mai vechi regulatori intiminolichnyh de comportament uman.

a) sentimentul de autoevaluare, experiența, una dintre cele mai vechi personalități de reglementare personale intime ale comportamentului oamenilor.

(b) Sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine, pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

d) obligația și necesitatea de a face o prezentare a acțiunilor, acțiunilor, responsabile de eventualele consecințe







a) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de sine, forma de auto-afirmare a individului.

b) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

d) obligația și necesitatea de a face o prezentare a acțiunilor, acțiunilor, responsabile de eventualele consecințe.

c) un aviz privind caracterul moral al unei persoane care sa dezvoltat printre altele, pe baza comportamentului său anterior.

d) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de el, forma de auto-afirmare a individului.

a) sentimentul de autoevaluare, experiența, una dintre cele mai vechi personalități de reglementare personale intime ale comportamentului oamenilor.

(b) Sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine, pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

c) un aviz privind caracterul moral al unei persoane care sa dezvoltat printre altele, pe baza comportamentului său anterior.

d) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de el, forma de auto-afirmare a individului.

a) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

b) sistemele necesare, interconectate și interpenetare ale reglementării vieții publice.

c) un set de reguli generale de conduită (norme) cu caracter general obligatoriu sau mandatat de stat, a căror respectare este asigurată prin măsuri de influență de stat

a) sistemele necesare, interconectate și interpenetare ale reglementării vieții publice.

b) ansamblul normelor de conduită (normelor) general obligatorii stabilite sau sancționate de stat, respectarea cărora este asigurată prin măsuri de influență de stat

d) recunoașterea demnității și valorii individului.

a) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

b) un aviz privind caracterul moral al unei persoane care sa dezvoltat printre altele, pe baza comportamentului său anterior.

c) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de sine, forma de auto-afirmare a individului.

d) recunoașterea demnității și valorii individului.

44. Prezumția de nevinovăție a fost formulată pentru prima dată:

a) în Declarația drepturilor omului și cetățeanului, adoptată în Franța în 1789,

45. Cultura procedurilor penale este:

a) nivelul, gradul de dezvoltare a oricărei ramuri a activității economice sau mentale.

b) o descriere calitativă a acestui tip de activitate publică, bazată pe conceptul general al culturii, precum și pe noțiunea de cultură juridică.

c) realizarea societății în viața productivă, socială și spirituală.

În eșantioanele de probe ale sarcinilor de testare, trebuie să se evidențieze răspunsurile corecte

a. utilitarismul etic;

34. Bine și răul sunt:

a) sentimentul de autoevaluare, experiența, una dintre cele mai vechi personalități de reglementare personale intime ale comportamentului oamenilor.

(b) Sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine, pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

(c) cele mai comune forme de judecată morală care disting între morală și imorală.

a) se referă la acea stare de fapt, care este considerată ca fiind datorată, care corespunde reprezentarea esenței omului, a drepturilor sale inalienabile, care vine de la recunoașterea egalității între toți oamenii și nevoia de coerență între actul și retribuția pentru bine și rău;

36. Datoria este:

a) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine, pe baza cerințelor morale, adresată tuturor.

b) sentimentul de auto-evaluare, experiență, una dintre cele mai vechi regulatori intiminolichnyh de comportament uman.

37. Conștiința este:

a) sentimentul de autoevaluare, experiența, una dintre cele mai vechi personalități de reglementare personale intime ale comportamentului oamenilor.

(b) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

d) obligația și necesitatea de a face o prezentare a acțiunilor, acțiunilor, responsabile de eventualele consecințe

38. Responsabilitatea este:

a) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de sine, forma de auto-afirmare a individului.

b) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

d) obligația și necesitatea de a face o prezentare a acțiunilor, acțiunilor, responsabile de eventualele consecințe.

39. Demnitatea este:

c) un aviz privind caracterul moral al unei persoane care sa dezvoltat printre altele, pe baza comportamentului său anterior.

d) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de el, forma de auto-afirmare a individului.

40. Reputația este:

a) sentimentul de autoevaluare, experiența, una dintre cele mai vechi personalități de reglementare personale intime ale comportamentului oamenilor.

(b) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

c) un aviz privind caracterul moral al unei persoane care sa dezvoltat printre altele, pe baza comportamentului său anterior.

d) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de el, forma de auto-afirmare a individului.

a) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

b) sistemele necesare, interconectate și interpenetare ale reglementării vieții publice.

c) un set de reguli generale de conduită (norme) cu caracter general obligatoriu sau mandatat de stat, a căror respectare este asigurată prin măsuri de influență de stat

42. Moralitatea și legea sunt:

a) sistemele necesare, interconectate și interpenetare ale reglementării vieții publice.

b) ansamblul normelor de conduită (normelor) general obligatorii stabilite sau sancționate de stat, respectarea cărora este asigurată prin măsuri de influență de stat

d) recunoașterea demnității și valorii individului.

43. Prezumția de nevinovăție înseamnă:

a) sarcina morală pe care o persoană o formulează pentru sine pe baza cerințelor morale adresate tuturor.

b) un aviz privind caracterul moral al unei persoane care sa dezvoltat printre altele, pe baza comportamentului său anterior.

c) expresia responsabilității persoanei față de comportamentul său față de sine, forma de auto-afirmare a individului.

d) recunoașterea demnității și valorii individului.

44. Prezumția de nevinovăție a fost formulată pentru prima dată:

a) în Declarația drepturilor omului și cetățeanului, adoptată în Franța în 1789,

45. Cultura procedurilor penale este:

a) nivelul, gradul de dezvoltare a oricărei ramuri a activității economice sau mentale.

b) o descriere calitativă a acestui tip de activitate publică, bazată pe conceptul general al culturii, precum și pe noțiunea de cultură juridică.

c) realizarea societății în viața productivă, socială și spirituală.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: