1. Lupta de clasă influențează în mod activ dezvoltarea forțelor de producție. Introducerea mașinilor sa datorat dorinței burgheziei de a sparge rezistența lucrătorilor care se opun prelungirii zilei de lucru. În Anglia, din 1825, invenția și aplicarea mașinilor a fost rezultatul unui război între antreprenori și lucrători.
3. Lupta de clasă acționează în cele din urmă ca motorul și viața spirituală a societății antagoniste. În timpul luptei, apar idei politice avansate, puncte de vedere, teorii filosofice, această luptă îmbogățește știința, cultura și arta.
Lupta de clasă se desfășoară în diferite forme.
1. Lupta economică.
Importanța luptei economice nu poate fi minimizată, dar nu poate fi absolutizată. Contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă, reducerea zilei de lucru, creșterea salariilor și a nivelului de trai al populației.
Lupta economică se desfășoară prin greve și greve. Dar trebuie să ținem seama că uneori aceste greve afectează negativ starea economică a societății.
2. Lupta politică.
3. Lupta ideologică.
4. Forma specifică a luptei de clasă.
O formă specifică de luptă de clasă este războiul. Gradul de acuitate al luptei de clasă depinde de sarcinile politice, de condițiile interne, de situația internațională și poate fi foarte diferit: de la rezistența pasivă la clasa ostilă, la conflictele de clasă armată, la războiul civil.
Războiul civil este o luptă înarmată între diferitele niveluri (clase) în cadrul unui stat pentru putere politică (Afganistan, Tadjikistan, Georgia). Aceasta este forma cea mai acută a luptei politice a claselor. Prin urmare, este important să vedem ce forțe se luptă în acest război, ce obiective urmăresc, cum sunt corelate interesele clasei cu interesele umane comune. Acest raport afectează în mare măsură zona politicii mondiale.
Lupta de clasă din istorie este un fapt real al vieții sociale, iar rolul său este foarte semnificativ. Prin urmare, meritul lui Karl Marx și al urmașilor săi, care au contribuit semnificativ la înțelegerea clasei, a relațiilor lor în societate, este foarte mare.
În același timp, având în vedere doctrina luptei de clasă în filosofia socială a marxismului, nu este suficient doar să se precizeze semnificația științifică a acestei doctrine. Este necesar să se acorde atenție și să se evalueze absolutizarea luptei de clasă a lui K. Marx și a urmașilor săi. Astfel, apologetica intransigentei de clasă și a luptei de clasă în practicarea dezvoltării societății sovietice în URSS a dus la formarea fenomenului inamicului clasei.
Principalele caracteristici ale fenomenului inamicului de clasă:
2. Agresivitatea acestei clase, ostilitatea față de cea nouă
3. Se recunoaște că reprezentanții clasei inamice nu pot pretinde același loc în societate ca reprezentanți ai altor clase.
Pentru elita politică, acest fenomen a servit drept bază pentru propria omnipotență, a fost baza politică și ideologică pentru ignorarea principiilor democratice, a încălcat statul de drept și a fost o formă convenabilă de a descrie greșelile și greșelile proprii.
Din punct de vedere al regimului partid-totalitar, acest fenomen a avut o mare valoare ca un instrument foarte eficient pentru gestionarea societății. Fără aceasta, regimul existent nu putea funcționa.
Absolutizarea luptei de clasă a condus în mod natural la concluzia că dictatura clasei în general și dictatura proletariatului în particular sunt inevitabile. Dictatura clasei este războiul, suprimarea absolută și anihilarea clasei.
Absolutizarea luptei de clasă în marxism, așa cum a fost, a schimbat accentul moral în evaluarea sa. Această luptă a început să fie privită ca un bun absolut, o mare demnitate a societății.
Între timp, lupta de clasă, pe lângă consecințele sale progresive, poartă durere, nenorocire pentru societate. Forțele de distragere a atenției de sarcini de creație, recunoașterea subdezvoltarea relațiilor sociale, incapacitatea societății sredst-vă civilizat pentru a rezolva problemele lor, lupta de clasă este adesea netezit calea spre tiranie și totalitarism.
În contextul creșterii și agravării problemelor globale, în condițiile schimbărilor din lume, problema corelării intereselor clasei și a intereselor umane generale a fost accentuată.
Interesele păstrării păcii, supraviețuirea civilizației umane sunt puse în prim plan. Universal umană peste clasă este prezentată ca interese prioritare. Acest lucru lasă o amprentă asupra politicii externe a statului. Sunt definite principiile politicii în relațiile dintre statele comunității mondiale:
- nonagresiunea, neintervenția în relațiile dintre state
(neintervenția statelor în treburile celorlalți);
- respectul pentru suveranitate, integritatea teritorială;
- o politică de cooperare constructivă, interacțiunea tuturor statelor;
- programul de democratizare a relațiilor interstatale;
- umanizarea întregului sistem de relații internaționale (asigurarea drepturilor omului, schimbul de cadre didactice și studenți, dezvoltarea turismului).
Astfel: teoria claselor și a luptei de clasă ne permite să generalizăm diferitele fenomene și acțiuni ale indivizilor, reducându-le la acțiunea claselor și învățând legile procesului istoric, dezvoltarea civilizației umane.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: