Esența investițiilor și a tipurilor acestora

Investițiile în teoria economică sunt înțelese ca resurse financiare care vizează îmbunătățirea forțelor productive ale societății. Investițiile afectează tranziția societății de la o etapă de dezvoltare la alta.







În cadrul investițiilor, costurile întreprinderilor sunt pe termen lung destinate creșterii capitalului și extinderii producției.

În economie, se disting investițiile brute și nete.

Gross - acesta este suma totală a costurilor care reprezintă o compensație pentru retragerea capitalului fix.

Investiția netă este doar o investiție suplimentară în producție.

Investițiile în inventar reprezintă o parte în schimbare a investiției, iar în calculul cheltuielilor în PIB, valoarea variației stocurilor care are loc în cursul anului nu este inclusă în valoarea stocurilor în sine; În cazul în care volumul rezervelor a crescut, PIB-ul va crește cu suma corespunzătoare, deoarece acest lucru înseamnă că în anul curent s-au făcut investiții suplimentare care au crescut stocurile. Dacă cantitatea de stocuri a scăzut, ceea ce înseamnă că în acest an au fost vândute produsele produse și reînnoite rezervele din anul precedent, prin urmare, PIB-ul din acest an ar trebui redus cu valoarea reducerii stocurilor. Astfel, investițiile în rezerve pot fi fie pozitive, fie negative.






La calcularea PIB-ului pe cheltuieli, investiția este înțeleasă ca investiție privată brută privată. Investițiile brute (investiția brută - Igross) reprezintă o investiție cumulată, care include atât o investiție de recuperare (amortizare - A). și investiția netă (Inet): I gross = A + I net Această diviziune a investițiilor este asociată cu caracteristicile funcționării capitalului fix. Faptul este că, pe parcursul utilizării sale, capitalul fix se epuizează, este "consumat" și necesită înlocuirea, "restaurarea" uzurii. Acea parte a investiției care revine pentru recuperarea deprecierii capitalului fix se numește re-investiție sau amortizare. Distincția în macroeconomie și investițiile private cumulate sunt investițiile în active fixe, în construcția de locuințe, investițiile în lucrările în curs, precum și în produsele finite care sunt puse de o parte de către firme pentru depozitare.

Investițiile induse sunt acele investiții care sunt cauzate de o creștere constantă a cererii agregate, ar trebui să li se permită extinderea producției.

În teoria economică există conceptul de investiții autonome. Investițiile autonome sunt investiții în echipamente noi, creșterea calității produselor.

De asemenea, ele împart investițiile în investiții planificate și neplanificate.

Investițiile sunt, de asemenea, un factor al echilibrului macroeconomic.

Investiția este o componentă importantă a PNB. Dezvoltarea economiei depinde de mărimea PNB.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: