Vinogradov A.G. Doctorand la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității Naționale din Kiev, candidat la Științe psihologice
1. Inițial, au fost create chestionare personale ca instrument de decizie privind acțiunile care trebuie întreprinse împotriva persoanei testate - selecție, distribuție, tratament etc. Cu toate acestea, în prezent, una dintre motivațiile predominante pentru testare este necesitatea de a prezice comportamentul individual în circumstanțe specifice, de a planifica dezvoltarea, precum și de nevoia de cunoaștere de sine și de auto-îmbunătățire. În rezolvarea acestor probleme, limitele esențiale ale abordărilor tradiționale în crearea chestionarelor personale și interpretarea rezultatelor obținute cu ajutorul lor devin cele mai evidente.
3. Odată ce recunoaștem că variabilitatea intra-individuală este un fenomen demn de atenție, ne confruntăm cu perspectiva de ao explica statistic în același mod pe care îl folosim de obicei pentru diferențele inter-individuale. Această abordare poate pretinde rolul unui diagnostic psihologic mai subtil și mai precis, combinând meritele perspectivelor idiografice și nomotetice.
4. Ca o încercare de a investiga capacitățile de diagnosticare a semnăturilor, am elaborat un chestionar situațional, punctele din care determină gradul de exprimare a uneia dintre cele 10 emoții în funcție de condițiile situației. Un set de situații este construit ca un plan complet 2 factori 2'2.
5. Datele empirice Structure indică faptul că, în ciuda cererilor considerabile interkorrelyatsiyu, pot fi considerate ca indicatori ai unei singure scară, clusterele sunt în mod clar diferite subiecte distinse care diferă profil tip de răspuns emoțional. Folosind analiza kondzhoynt permite caracterizarea nu numai valoarea medie a răspunsului emoțional la situații similare în mod substanțial (dispoziponali construct analogic convențional), dar, de asemenea, pentru a obține o idee despre factorii care afectează variabilitatea intra-individuale în fiecare caz.
6. Comparația rezultatelor a două prezentări ale acestui instrument cu un interval de două săptămâni indică o stabilitate suficient de mare a semnăturilor, precum și existența unor diferențe semnificative interindividuale în stabilitate. Datele obținute permit să se propună o ipoteză privind existența unui factor de diferențe interindividuale care determină gradul de stabilitate a semnăturilor, indiferent de emoțiile specifice și de influențele situației.
7. Semnificația practică a acestei abordări este că vă permite să schimbați abordarea descrierii testului. În schimb, ca expresie a gradului de a fi mai legat de comportamentul de interes pentru noi situația (de multe ori bazate pe speculații și din motive de una cu totul aparte), putem obține pentru descrierea individuală a condițiilor în care una sau alta trăsătură se manifestă. Posesia unor astfel de informații ar fi resursă foarte valoroasă în construirea unui prognostic individualizat de succes, identificarea condițiilor pentru funcționarea optimă a persoanei, precum și în planificarea de formare și activități educaționale care vizează dezvoltarea angajatului.
Trimiteți-le prietenilor: