Capitalizarea costurilor îndatorării

Capitalizarea costurilor îndatorării

Rozhnova Olga Vladimirovna

Amendamente la IAS 23 „Costurile îndatorării“ a condus la o interpretare unică a capitalizarea costurilor îndatorării, care îmbunătățește comparabilitatea datelor raportate pe diferite companii.







Atunci când se decide cu privire la capitalizarea costurilor îndatorării, trebuie luate următoarele măsuri de bază:

  1. Determinați disponibilitatea unui activ eligibil.
  2. Identificați disponibilitatea fondurilor împrumutate (generale și speciale).
  3. Determinați dacă costurile sunt legate de costurile îndatorării conform IAS 23.
  4. Pe măsură ce activul este pregătit pentru funcționare, stabiliți data de începere a capitalizării, perioada de suspendare a capitalizării și data încheierii capitalizării.
  5. Calculați suma permisă pentru capitalizarea fondurilor împrumutate generale și a împrumuturilor speciale.
  6. Identificați dacă sunt plătite costurile definite în clauzele 3 și 5.
  7. Efectuați capitalizarea costurilor îndatorării.

Să luăm în considerare unele dintre dificultățile care apar în aceste etape.

Uneori este dificil să se stabilească împrumuturi cu scop general. Pentru a face o judecată profesională, trebuie să respectați regula de bază: capitalizarea trebuie să fie efectuată astfel încât compoziția activului să includă costurile îndatorării care sunt direct legate de aceasta.

Este posibil să existe o problemă cu recunoașterea dividendelor ca costuri de împrumut. Dacă există acțiuni preferențiale care sunt pasive pentru care dividendele sunt acumulate ca dobândă pe baza metodei dobânzii efective, procedați conform schemei 1 și stabiliți dacă aceste dividende pot fi recunoscute drept costuri de împrumut. Acestea ar trebui să fie recunoscute drept costuri de împrumut, în cazul în care rezultă dintr-o obligație care este direct legată de activul eligibil. Acest lucru se datorează faptului că, în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării“ în legătură cu un activ cu ciclu lung de a fi luate în considerare numai acele costuri ale îndatorării care nu ar fi avut loc dacă nu ar fi fost necesară pentru a aduce activul la o stare gata de utilizare, de ex., E. Carry în legătură cu aceasta, orice costuri.







Luarea deciziilor privind capitalizarea dividendelor pe acțiuni preferențiale

De asemenea, este necesar să se ia în considerare faptul că numai costurile plătite pentru împrumuturi ar trebui să fie capitalizate pe activele eligibile. Rambursarea poate fi făcută nu în mod necesar în numerar, ci și prin alte active, dar și de faptul că societatea își va asuma obligații de dobândă. Astfel, pentru a determina valoarea costurilor îndatorării care urmează să fie capitalizată, este necesară stabilirea faptului de plată (Schema 2).

Capitalizarea costurilor îndatorării, în funcție de plata acestora

Un activ cu ciclu lung de producție poate fi depreciat ca urmare a identificării unei pierderi din depreciere. O pierdere din depreciere apare dacă, ca urmare a unui test de depreciere, se stabilește excedentul valorii sale finale estimate asupra valorii recuperabile (figura 3).

Capitalizarea la determinarea pierderii din depreciere

Cu toate acestea, la calcularea sumei care urmează să fie capitalizată, trebuie amintit faptul că societatea nu ar trebui să finanțeze cea mai mică dintre costul final estimat și pot fi recuperate și costurile reale suportate în legătură cu aducerea obiectului la starea de pregătire. Prin urmare, baza pentru determinarea dobânzii capitalizate ar trebui să fie valoarea inițială.

Să luăm în considerare un exemplu de capitalizare a costurilor îndatorării.

Pentru a calcula suma care urmează să fie capitalizată din totalul fondurilor împrumutate, este mai întâi necesar să se determine rata medie ponderată a dobânzii pentru toate fondurile împrumutate generale, fără a include un împrumut special în acestea. Rata medie ponderată a dobânzii este:

(54 + 24) / (300 + 200) = 15,6%.

Această rată ar trebui aplicată costurilor de construcție finanțate prin fonduri împrumutate generale.

Capitalizarea totală este supusă unei sume:

10,8 + 1,43 = 12,23 milioane ruble.

140 + 12,23 = 152,23 milioane ruble.

Costurile de împrumut rămase, în valoare de 82,27 milioane ruble. (94.5 - 12.23) vor fi reflectate ca cheltuieli de dobândă în prima parte a situației rezultatului global, adică vor fi incluse în profit / pierdere pentru perioada respectivă.

94,5 / (300 + 200 + 100 x 11/12) = 0,16 (16%).

Suma supusă capitalizării va fi de 10,4 milioane de ruble.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: