Forma logică și legea logică. Corectitudine și adevăr.
Mintea umană este supusă legilor logice. Introducem conceptele: a) adevărul gândirii; b) corectitudinea logică a raționamentului.
Criteriul adevărului este practica. Un gând care corespunde realității și practicii este adevărat. Un gând este fals dacă nu este adevărat.
Adevărul gândirii în conținut este condiția pentru obținerea unor rezultate corecte în raționament. Dacă există premise false în premisele inferențelor, atunci, respectând regulile logicii, în concluzie putem să primim atât adevărul, cât și minciuna. Corectitudinea logică a raționamentului este o altă condiție pentru a obține concluzii adevărate. Corectitudinea logică este asigurată de legile gândirii. Dacă regulile logicii nu sunt respectate (dacă premisele sunt adevărate), putem primi și concluzii adevărate și false. Deci, din punctul de vedere al conținutului, gândirea poate da o reflecție adevărată sau falsă a lumii și din partea formei poate fi logic corectă sau incorectă. Adevărul este corespondența gândirii realității, iar corectitudinea gândirii este respectarea legilor și regulilor logicii.
Legea logică este o legătură esențială necesară între gânduri. Respectarea legilor logicii este o condiție necesară pentru realizarea adevărului în procesul de raționament. Principalele legi formale-logice sunt de obicei luate în considerare: 1) legea identității; 2) legea non-contradicție; 3) legea părții excluse; 4) Legea cu motive suficiente. Aceste legi (principii) exprimă certitudine, coerență, dovezi de gândire.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: