Monopoly. O firmă din industrie. Posibilitatea de a alege prețul și volumul ofertei de piață. Motivele pentru monopol. Monopol natural (economii de scară). Monopol artificial (proprietatea resursei, posesia tehnologiei). Echilibrul monopolistului. Abilitatea de a reduce oferta și de a crește prețul. Creșterea veniturilor depinde de curba cererii. Punctul optim pe curba cererii, care va aduce monopolul cele mai mari venituri. Monopol pe piața bunurilor intermediare. Beneficii și pierderi cauzate de existența monopolurilor.
Și acum, să ne uităm la structura industriei, exact opusul a ceea ce am studiat în paragraful anterior. În industrie poate exista o singură companie. iar echilibrul în acest caz va fi stabilit pe principii complet diferite decât în condițiile concurenței unui număr mare de întreprinderi mici.
Cuvântul "monopol" este rezultatul adăugării a două cuvinte grecești: monoz ("one") și pwlew ("sell") = și înseamnă literalmente "un vânzător". Dar, în vorbire colocvială, un monopol este adesea numit drept exclusiv pentru orice.
Situația din industrie este monopolizată: 1) există o singură companie în industrie, 2) produsul pe care îl produce nu are substituenți apropiați și 3) nu există posibilitatea apariției altor firme în industrie.
O astfel de firmă, care nu are "vecini" în industrie, este stăpânul situației de pe piață a propriului său bine. Eliberarea acestei companii este eliberarea întregii industrii, iar oferta acestei firme este o ofertă a întregii industrii.
Astfel, un monopolist (așa-numita firmă care nu are concurenți) are o oportunitate unică de a alege cât va produce întreaga industrie.
În plus, singura companie de pe piață poate alege prețul bunului. Un monopolist nu ar trebui să ia decizii la un anumit preț (spre deosebire de o firmă care operează într-un mediu competitiv). Pentru el este stabilită o curbă a cererii de piață pentru produsele sale, a cărei poziție este determinată de circumstanțe care nu depind de el (preferințele și veniturile consumatorilor).
Astfel, monopolistul alege prețul produsului său și volumul ofertei sale.
Există mai multe motive posibile pentru apariția unui monopol (o industrie cu o singură firmă), în funcție de care monopolurile sunt împărțite condițional în cele naturale și cele artificiale.
Un monopol natural este situația în care o întreprindere mare din industrie va produce un beneficiu cu costuri medii mai mici decât mai multe firme mici.
Motivul pentru această situație poate fi economiile de scară (cu cât producția este mai mare, cu atât costul mediu de producție este mai mic). O firmă mare poate oferi costuri medii mult mai mici decât o firmă mică. În consecință, prețul produsului său poate fi mai mic decât cel al unei firme mici.
Aceste economii de scară se pot explica prin particularitățile condițiilor tehnologice de producție.
Unul dintre cele mai bune exemple de astfel de monopol natural este transportul. Unele dintre modurile de transport necesită existența unor "linii" (un set de șine, fire, tuneluri sau altceva) de-a lungul căruia se deplasează vagoane cu pasageri sau mărfuri. De exemplu, metroul, tramvaiele sau troleibuzele (figura 3.6.1). Pentru aceste industrii, existența a două firme concurente pentru aceiași consumatori este foarte ineficientă. Imaginați-vă că în oraș două flote de troleibuz concurează pe același traseu! Sau aceleași rute servesc doar trei metrouri cu tuneluri întrețesute!
Însăși posibilitatea existenței unei astfel de companii "scumpe" ca metroul este explicată prin fluxul mare de pasageri, fiecare plătește o taxă redusă, dar cu un număr mare de pasageri, această taxă este suficientă pentru acoperirea costurilor. Ce se va întâmpla dacă există două metrouri și acest flux de pasageri va fi împărțit în două părți? Pentru a acoperi costurile metroului "lor", fiecare pasager va trebui să plătească aproape de două ori mai mult.
Dar un monopol natural poate fi cauzat nu numai de condițiile tehnice, ci și de un volum relativ mic de cerere de pe piață. Imaginați-vă un vapor pe un feribot între două orașe mici, care transportă o duzină de pasageri pe zi, iar banii primiți sunt abia suficient pentru a-și acoperi costurile. De ce pe acest feribot doi barbati? Sau producerea de spărgătoare de gheață nucleară: în cazul în care trebuie să fie produse doar 2 sau 3 pe an, câte firme pot fi în această industrie?
Deoarece cauzele care provoacă un astfel de monopol nu depind de acțiunile oamenilor, un astfel de monopol se numește natural. Dar monopolul poate apărea numai datorită eforturilor actorilor individuali din economie.
Un monopol artificial este situația în care nu există nici un motiv pentru un monopol natural, dar există o singură companie în industrie, deoarece un om de afaceri într-un fel își asumă controlul asupra întregii industrii.
Motivele pentru aceasta pot fi financiare = dacă un antreprenor bogat poate (sincer sau viclean) să cumpere toate celelalte firme din industrie și să devină singurul producător al acestui produs.
Motivul poate fi posesia unei resurse sau tehnologii unice. De exemplu, dacă o firmă deține singura sursă de apă minerală din exploatație, aceasta devine unicul vânzător al acestui bun. Sau dacă numai o singură firmă are cunoștință despre secretul tehnologic necesar pentru a produce ceva bun, dar altele nu. Motivele pentru care se poate deține un astfel de secret pot fi diferite = firma poate deschide ea însăși această tehnologie sau poate cumpăra un drept exclusiv de la inventatorul său.
În orice caz, în cadrul unui monopol natural sau artificial, alte firme din industrie nu pot apărea, iar singura firmă din industrie este stăpânul situației.
Deci ce va face compania, care a devenit proprietarul întregii industrii? Cum este echilibrul echilibrat într-un monopol?
Articole similare
-
Cauzele și esența monopolului, esența acestuia, tipurile și tipurile - abstract, pagina 2
-
Legea curentului total, fluxul magnetic, circuitele magnetice, platforma de conținut
Trimiteți-le prietenilor: