Refacerea justiției sociale ca scop al pedepsei penale (teoretice și

Refacerea justiției sociale ca scop al pedepsei penale (teoretice și

Anumită direcție de compensare este un astfel de tip de pedeapsă restricție cu privire la serviciul militar (art. 51 din Codul penal), din cauza cotelor de bani pentru a condamna la făcut deducerea din veniturile de stat în suma stabilită prin sentința judecătorească, dar nu mai mult de douăzeci de procente. În plus, în timpul executării pedepsei condamnat nu poate fi promovat în postul, gradul militar, iar sentința nu sunt luate în considerare în perioada de vechime pentru atribuirea gradul următor, care, la rândul său, atrage după sine pierderi financiare pentru condamnat și beneficii economice pentru stat (deși, desigur, foarte mic).







În general, utilizarea activă a amenzii, ca mijloc de liberalizare a politicii penale, contribuind la reducerea nivelului de supraaglomerare în unitățile corecționale, este rentabilă (atractiv) la bugetul de stat, permite individualizarea pedepsei în funcție de proprietatea bunăstării persoanei condamnate, nu impune crearea unui sistem special de aplicare. Cu toate acestea, astfel de probleme de aplicare juridică și de drept aplicații fine, cum ar fi lipsa unor standarde reglementate în ceea ce privește bioechivalență și pedepsele alternative fine, criteriile de determinare a dimensiunii (lungime) a unei pedepse alternative impus ca o substituție pentru evaziune intenționată a amenzilor, fac imposibilă pentru a descoperi întregul penal-lege (avertisment, compensare) potențiale amenzi, încălcând astfel principiul inevitabilitatea pedepsei și a pedepsei, ceea ce afectează în mod negativ avizul populația cu privire la activitatea de aplicare a legii și a sistemului judiciar, provocând neîncredere de el.







Din păcate, legea rusă nu a dezvoltat încă principiile responsabilității economice a statului pentru prejudiciile cauzate unui cetățean de o infracțiune, indiferent de despăgubirea directă a prejudiciului de către criminalul însuși (de exemplu, un astfel de sistem funcționează în Japonia).

Datele obținute din studiile efectuate în locurile de detenție a libertății arată că mai mult de 50% dintre deținuți consideră pedeapsa pe care i-au dat-o ca fiind legală, dar nedreaptă. Între timp, se stabilește că, în cazurile în care condamnatul consideră că pedeapsa este corectă, procesul de corectare a acesteia este mai reușit [2].

Dacă nu puteți găsi pe această pagină informațiile de care aveți nevoie, încercați să utilizați bara de căutare:







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: