toamna acestui an a fost ploios și cald. A fost foarte frumos: copacii au fost pictate în culori diferite, mocnită de multe ori ploaie, lumina blândă a soarelui, și transpirație cald se ridică din frunze căzute. Ciuperci în acest an înspăimântă mii.
Într-o zi, Hare a mers în pădure pentru ciuperci. El a vrut să facă cât mai multe rezerve pentru iarnă; Nu se știe încă ce va fi iarna și rezervele excesive nu vor interfera niciodată. Iepurele mergea de-a lungul căii preferate și întoarse frunzele căzute. Fungii au intrat în acea zi nu foarte mult, iar iepurele a decis să oprească calea bine îngrijită și să meargă mai adânc în pădure. Curând, el sa trezit într-o curte, complet înțepenită de bolete. Erau atât de multe ciuperci, încât Hare, uitând de precauții, începu să-și umple coșul. Era îndepărtat, el nu a observat deloc cum a apărut un urs pe luncă.
- Bună ziua, Hare, - ursul a urlat atât de tare și teribil, că aruncarea oblică coș, a început să alerge fără țintă, dar dat peste un obstacol, și a căzut asupra lui.
- Nu-ți fie frică, Kosoy, nu te voi răni!
Împăratul sa întors și a văzut o veche cunoștință, un urs. Acest urs a fost bun și trăise într-o pădure de mai mulți ani. Toate animalele erau obișnuite cu asta și o numeau pur și simplu - unchiul Misha.
- Bună, unchiul Misha, răspunse Hare, înfruntând teama. Nu te-am recunoscut la început.
- Și m-am gândit - a continuat ursul cu un bas - care a venit la lunca mea de ciuperci preferată și adună ciuperci aici?
- N-am știut, unchiul Misha, că asta e curățenia ta. - Hare era jenat și începu să răspândească ciupercile din coș.
- Da, tu, Kosoy, - ursul a fost confuz, la rândul său, totul în pădure este obișnuit, deci colectați-l pentru sănătate. Mai mult, nu mă pot uita la ele deja. - Ți-ai făcut grimase de față nemulțumită, l-ai rupt de pe cea mai apropiată ciupercă, l-ai împins în gură și ai început să mestece.
Iepurele și-a dat seama că ursul nu era supărat pe el și că a continuat să strângă ciupercile în coș. Între timp, Misha și-a strâns ciupercile, dar nu le-a adus, ci a mâncat, în timp ce spulberă nemulțumit. În cele din urmă, curiozitatea a înfruntat frica lui Hare și a întrebat cu prudență.
- Și tu, Misa, ca și bivoliții?
- Ce ești tu? Ursul a murmurat: "Nu pot să le stau". Mai degrabă, ei sunt ca, dar am mâncat atât de mult încât deja în gură nu urca.
- Deci, de ce îi mâncați? - Zâmbi Hare. - Nasobirai este mai bine, uscați-o și apoi, după cum doriți, îl mâncați.
- Când mai târziu? fiara imita ursul.
- Uite, cât de inteligent. În timpul iernii, urșii nu mănâncă deloc.
- Nu mănânci? Și cum? - Hare a fost surprins.
- Cum? Este foarte simplu. Du-te în pat și dormi până la primăvară.
- Până în primăvară, "iepurele a repetat grijuliu și sa așezat pe pământ", asta e ceea ce, acum ești plin pentru întreaga iarnă?
- Exact! Deja nu vreau, dar este necesar. Iarna va fi lungă, stocurile ar trebui să dureze mult timp.
Ursul a aruncat ciuperci și sa dus la mândrie. Acolo el a început să-și lingă furnicile, care, prin neglijență, nu aveau timp să se ascundă în interiorul mândriei. De iepure ședea și se gândea la ceva. El a fost atât de impresionat de ceea ce a auzit că nu și-a putut imagina cum putea fi dormit toată iarnă.
-Deci nu mâncați toată iarna, unchiul Misha.
- Bineînțeles - ursul a răspuns - ce pentru puterea de a cheltui pentru a mânca, este mai bine să economisiți grăsimile în toamnă, iar iarna să dormi, cheltuind consumabilele puțin câte puțin.
- Deci nu bei?
- Și până la primăvară? - Hare nu a încetat să mai fie surprins.
- Dar cum rămâne cu noul an? Anul Nou nu vă întâlniți, se pare?
- Anul Nou? - Nu înțeleg ursul.
- Da, da! Începutul noului an!
- Și ce trebuie să întâlniți? De îndată ce mă trezesc, așa a început anul nou, atunci.
- Nu, vorbesc despre sărbătoare.
- Da! În mijlocul iernii, animalele se adună împreună noaptea împreună și organizează o vacanță.
- Zgomot, presupun, foarte mult. Nu-mi place când este prea tare.
- Da, desigur, dar cât de frumos! Îmbrăcați un pom de Crăciun, dați daruri, dansați.
- Ce ai spus acum? - Deodată ursul a devenit interesat.
- Dansul rotund! Haughtily a spus iepurele.
- Nu, înainte de asta. Ai spus ceva despre cadouri.
- Sunt oferite cadouri, sunt tratate cu dulciuri diferite.
- Mă întreb, mă întreb - urs, chiar și uitat despre furnicar, așa îi plăcea cuvintele Hare.
Se apropie mai mult de iepure și, stabilindu-se mai confortabil, întreba:
- Și ce fel de cadouri există?
- Diferite, - Hare a fost inspirat, - gem, miere, fructe uscate și fructe de padure. Pot exista cadouri incomode: flori frumoase uscate, coșuri de răchită.
- Nu, nu ai nevoie de un coș - ursul urlă, - e mai comestibil!
- Și toată lumea dă un dans în jurul copacului ", a continuat Hare," iar pomul de Crăciun este decorat cu jucării de diferite feluri. Este frumos, așa se pare; noaptea, stelele stralucesc, iar jucariile de pe pomul de Craciun, ca si stelele stralucesc.
- Ei bine, - ursul a suspinat visat, - este păcat că nu voi vedea toate astea și nu voi încerca să fac dragoste în vacanță.
- Este păcat, a fost de acord Hare.
S-au așezat o vreme în tăcere, dar Zaitse a venit cu o idee.
- Unchiul Mish, spuse el, dar lasă-mă să te trezesc pentru noul an!
- Că voi, că voi, ursul a fost frică, este imposibil să vă treziți, în plus și chiar în mijlocul iernii. Îmi amintesc odată ce m-am trezit devreme în primăvară: rece, flămând și nu mai e nimic de mâncat. Și nu pot dormi în nici un fel. Pe un stomac flămând nu pot dormi. Am trecut prin pădure, am mers. Am crezut că va fi necesar să mori de foame, dar visul nu merge. Thanks Hedgehog, ma ajutat atunci, am dat ceai un sedativ, altfel nu aș adormi. Nu, nu poți trezi un urs în timpul iernii!
- Deci este o altă chestie, unchiul Mish, - a insistat Hare, - apoi a fost rece și flămând, iar apoi te voi trezi pentru vacanță. Treziți-vă, mâncați o medka, beți un pahar de ceai liniștitor cu gem și vă așezați din nou până în primăvara.
- Nu, Hare, cumva înfricoșător. Dintr-o dată nu voi adormi? Ce anume?
- Adormit, - a convins Hare, - cu siguranță adormi.
Ursul a ezitat și a ezitat mult timp. Pe de o parte, era foarte frică să nu adoarmă după aceea. Pe de altă parte, el a vrut într-adevăr să vadă vacanța și, cel mai important, să mănânce multă miere. Bineînțeles, este bine să vă treziți așa, să mâncați miere cu gem, să beți ceai fierbinte cu ierburi și să adormiți din nou pentru întreaga iarnă! În cele din urmă, ursul a fost de acord. Am fost de acord că Hare îl va trezi înainte de începutul sărbătorii.
A fost târziu toamna: frunzele din copaci au căzut complet, ploile au plouat în permanență, noaptea erau înghețuri. Ursul hibernează în cuibul său. Îi plăcea să se culce târziu în toamnă; și hrana era deja rară și adormea mai bine sub ploaia de ploaie în pădurea de toamnă. Delfinul ursului era uscat și cald, așa că a căzut repede într-o hibernare, ascultând atingerea picăturilor din coaja de stejar de pe acoperiș.
Îndepărtarea se face cu grijă. A încercat să strângă cât mai mult posibil rezerve pentru iarnă: ciuperci uscate, conuri colectate și rădăcini comestibile săpate. Când ciupercile nu au devenit deloc, iar pământul a început să lege gheața dimineața, Hare a început să aranjeze casa. El a introdus sloturile cu mușchi, a lubrifiat ușile, a curățat tubul de aragaz. Împăratul părea să uite în toată această agitație despre dispunerea lui cu ursul.
În cele din urmă, toate cazurile s-au încheiat. Iarna a venit; El a aruncat ninsoare noaptea crackled înghețuri noaptea urlând furtuni de zapada si viscol. Pe una dintre acele seri când copiii și soția sa dus deja la culcare, micul iepurele stând într-o mică fereastră înghețată și bea ceai din samovar. Iepurasul a placut, uneori, să stea singur în pace și liniște. Vărsarea o altă ceașcă de ceai, el a luat un mic borcan de miere, miere de uns pe pâine și a luat o mușcătură mare, se spală-l cu ierburi sălbatice ceai parfumat. Și atunci își aminti acordul cu ursul. Mi-am amintit și a fost încântat, pentru că este întotdeauna frumos de a face alte cadouri, și Hare doar planificat pentru a face un cadou pentru unchiul Misa.
Anul Nou a fost deja la colț, așa oblică a doua zi a început să colecteze un cadou pentru urs. Zaychikha, observând că soțul ei era îngrijorat de ceva, întreba:
- Dragă, dar ce ești atât de dornic să faci? Nu te poți ajuta?
- Un dar pe care-l colectez - Hare a răspuns cu mândrie - pentru un urs!
- Un cadou? "Zaichikha nu a înțeles.
- Vezi tu, toată lumea are un An Nou, sunt cadouri și o sărbătoare, dar ursul nu. El doarme toată iarnă și nimeni nu îl felicită. Și îl voi face un dar, atunci el va fi bucuros!
- Cum ai venit cu mare - Doe-iepurele sa bucurat și a început să ajute soțul ei pentru a colecta un cadou
De iepure a luat un coș mic, a pus un borcan de miere de var parfumat. Zaychikha a turnat alune și a pus boabe uscate. Mai presus de toate, au decorat o grămadă de ierburi aromate pentru prepararea ceaiului.
- Cât de bine sa dovedit! Înghețat Hare, cum sa terminat. "Ursul va fi fericit pentru Anul Nou!"
- Cum este noul an? - Zaychikha a fost surprins. - Va mai dormi din nou!
- Asta-i totul, zise Hare cu voioșie, îl voi trezi!
Poor Zaychikha stătea și se așeză pe podea. Picioarele ei au dat drumul la astfel de știri.
- Cum te trezești? A întrebat ea, fără să-și creadă urechile. "Toată lumea știe că nu poți trezi un urs în timpul iernii!" În caz contrar, el se trezește disprețuit de rău și, ceea ce este bine, va mânca, fără să se gândească la ce se întâmplă. Credeam că-i dai un dar de primăvară.
- Nu! De ce ar trebui să fie colectată până în primăvară? Până când primăvara este încă departe!
- Apoi, pentru a nu mânca până la primăvară, - a explicat Zaychikha.
- Nu, am fost de acord cu el că îl voi trezi pentru noul an.
- Dar un urs nu poate fi trezit în timpul iernii, - a protestat Zaichikha, - nu va duce la nimic bun!
Doe lung-iepurele încă argumentând cu soțul ei, dar ea nu a putut schimba mintea lui.
Timpul a trecut. Zilele s-au târât, ca și celelalte. În cele din urmă, a venit ziua de Anul Nou. Ca de obicei, decora copacul de oțel, sub care a adăpostit Hedgehog House. Această bradă era foarte înaltă și ramificată, cea mai frumoasă bradă din pădure. Avea de asemenea o veveriță și o pasăre de strâmtorare. Din moment ce molidul era foarte mare, nu era în întregime decorat, ci doar acele ramuri mai mici. Ornamentele nu erau destul de obișnuite; pe ciupercile și fructele de păstăi uscate, pe felii de mere și pere. Veverita, ariciul și hrana au împodobit copacul. Toată lumea voia să surprindă niște prieteni. Deci, pe copac a apărut nuci, ghindă, căpșuni cu frunze și chiar flori, uscate de cineva vara. Cu puțin înainte de începutul noului an, pasărea a zburat și a spus că și el dorea să decoreze copacul. Când a fost întrebată ce dorea să o decoreze, pasărea a strigat că era o bomboană. Toate, la început, au râs, așa cum toată lumea știe că conurile cresc pe copac, iar acest lucru nu este surprinzător. Dar când clapperul și-a adus bomba, toată lumea a început să respire. Nu era o simplă ciocnire. Ea era de trei ori mai mare decât conurile obișnuite și părea foarte frumoasă. Pasărea strâmtorării, mulțumită de efectul produs, a atârnat lovitura în locul cel mai proeminent.
Totul era pregătit pentru începutul sărbătorii. Un iepure a intrat cu iepurași, au venit galope, chiar a venit un badger. Și apoi Hare își aducea aminte de urs. Cu toate acestea, înclinația a decis să-și îndeplinească promisiunea și să-și trezească unchiul Misha. În așteptarea unui moment convenabil, el, fără să spună nimănui, sa dus la ursul ursului. "Toată lumea va fi surprinsă când voi aduce un urs pentru sărbătoare!" Credeam că Hare pe drumul spre casa ursului. Sa dovedit că găsirea drumului spre bârlog nu era atât de ușoară; în jur nu existau urme, nici urme. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece ursul dormea iarna și nu mergea nicăieri. Tot lirul a fost acoperit de zăpadă. Împăratul a pus un coș în zăpadă, în care purta un cadou pentru unchiul Misha și începu să săpare zăpada cu labe. Curând apare ușa. Zguduind zăpada, iepurele a lovit ușor pe ușă.
-Unchiul Misa, sunt eu, Hare. Este timpul pentru vacanță să mergeți ", a spus el cu voce joasă.
Auzind și nu auzind nimic, Hare a bătut din nou, de data aceasta este mai puternic. Dar de data aceasta ursul nu a auzit nici asta. Apoi, coasa începu să bată cu toată puterea, cu mâinile și picioarele la ușă. Ursul nu a venit, numai de la iepurele uleiul se deschide usor. Strâns înăuntru, iepurele era în ursul ursului.
În zăpadă era caldă și întunecată, doar o rază mică de lumină lună își făcea drumul prin fereastra înghețată. Când ochii lui Hare au obișnuit cu întunericul, a văzut un pat mare în colțul camerei și un urs care dormea pe el. Cu toate acestea, unchiul lui Hare Misha a observat chiar mai devreme, deoarece sforăitul a fost auzit pe tot parcursul zilei și imediat a fost clar unde a fost ursul. Întorcându-și fața la urs și curățându-i gâtul, Hare a vorbit politicos:
- Bună seara, unchiul Misha, - ursul nu a răspuns, - eu sunt, Hare. Ține minte, am fost de acord că te voi trezi pentru noul an? E timpul cel mai potrivit!
În timp ce iepurele stătea încă un minut, se apropie și-l împinse ușor pe urs în umăr.
- Ridică-te, curând va începe sărbătoarea ", a spus Hare cu voce tare și a împins ursul încă o dată.
Ursul nici nu se mișca. Împânatul nu sa retras. A început să împingă ursul cu toată puterea și a strigat în urechi. Când acest lucru nu a funcționat, Hare sa urcat pe ursul călare și a început sărind peste el. Iar ursul nici nu simte nimic. Împăratul era obosit și, epuizat, se așezase pe marginea patului.
- Ei bine, unchiul Misha, nu mi-am păzit cuvântul, nu te-am trezit pentru vacanță. Deci, eu sunt un chatter? - Oblică pronunțată pronunțată.
Ursul, ca și cum ar fi auzit pe Hare, a mormăit, sa întors și sa întors de cealaltă parte, fără să-și ademenească iepurele cu laba.
- Ei bine, - Hare croaked, - ursul din zi sa întors, iar iarna va scădea. Asta-i drept, înseamnă că ei spun că jumătate din iarnă ursul doarme pe o parte și jumătate pe cealaltă.
Împăratul a încercat să iasă de sub laba ursului, dar a simțit că a fost zdrobit puternic.
- De ce? - a spus Hare jignit. - Și unchiul Misha nu sa trezit și el însuși a căzut într-o capcană.
Iepurele se învârtea încă puțin, dar nu se putea mișca.
- Nimic, se gândi el, ursul se va întoarce de cealaltă parte și eu pot pleca.
A fost timp, dar ursul nu sa întors.
- Ce se dovedește că trebuie să stau aici până în primăvară?
La început, acest gând îngrozit îngrozitorul iepure, dar apoi a decis să nu-și facă griji în zadar, ci să încerce să meargă să doarmă, pentru că doar așa, după urs, a fost posibil să se reziste până în primăvară. La început nu a putut, nu a vrut să doarmă. Dar apoi Hare a adormit.
Sa trezit de la faptul că cineva la împins și ia dat din umeri. Deschizându-și ochii, îl văzu pe Zaychikha cu ochi încrucișați.
- Ridică-te, Hare, ridică-te, spuse soția lui.
- Ce? Deja primăvară? Întrebat de iepure, căscat.
- Deci te-ai decis să dormi aici până în primăvară? - Împăratul chiar și-a deschis gura în surprindere.
- Și ce aș putea să fac? Sunt blocat aici.
- Unde? - Nu înțeleg Zaychikha.
Împăratul sa uitat în jur și a văzut că ursul deja doarme pe cealaltă parte.
- Exact, primăvară, - a spus uriașul, uluitor. - Ursul sa întors spre cealaltă parte.
- Ce zici de prostii, Zaichikha a fost indignat, du-te repede, altfel vei întârzia pentru vacanță!
- Ce sărbătoare? - Îndepărtarea nu se poate recupera.
- Cum ar fi? Anul Nou, desigur!
- Deci, nu am ratat nimic? - Hare a fost surprins.
- Nu, nu ai fost doar două ore.
- Deci, anul nou nu a venit încă?
- Ura! Lui Hare fericit.
De la un astfel de strigăt ursul a început din nou să se întoarcă. Hare și Zaychikha s-au grăbit să iasă din casă.
- Dar de unde știai că sunt cu un urs? Întrebă Hare imediat ce ieșiră.
- Când am observat că nu erai acolo, m-am gândit imediat că te-ai dus la urs.
- Da-ah ", a spus Hare gândit," și, se pare, nu a împlinit niciodată promisiunea ".
- Se pare că așa. Dar ai încercat, zăzuse Zaychikha.
- Ei bine, că a încercat, nu a făcut-o oricum!
- Știi, - Zaychikha a devenit brusc animat, - și lăsați-l pe Misha un cadou în zi. În primăvară, trezindu-se, va vedea darul și va fi fericit.
- În primăvară este chiar mai bine! "El a luat ideea de Hare" Ursul a spus că primăvara devreme este cel mai foame timp al anului.
Au pus coșul în coș și închiseră ușa strâns. Apoi s-au îndreptat spre copac.
A fost liniștită și frumoasă în pădure. Luna plină strălucea, zăpada cădea încet dintr-un nor mic. Copacii, acoperite în întregime de zăpadă, au fuzionat undeva pe cer cu cerul. În curățenie, cu lumină lunară, era o molidă mare, decorată cu diverse jucării comestibile.
Animalele au petrecut aproape toată noaptea conducând un dans, cântând melodii și trăind cu decorațiuni de Crăciun. Împăratul a fost de două ori mai fericit, căci nu numai că nu și-a pierdut vacanța, dar, totuși, și-a ținut promisiunea.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: