1) plan intelectual-cognitiv (vino, ca subiect interesant);
2) planul moral (trebuie să participe);
3) planul emoțional și estetic (Îmi place vorbitorul, este frumos să-l ascult). Prin urmare, diferitele atitudini ale ascultătorilor față de percepția spectacolului. Vorbitorul ar trebui să înțeleagă imediat și să ia în considerare toate caracteristicile enumerate. Un bun vorbitor se distinge prin capacitatea de a-și armoniza obiectivele cu nivelul de pregătire a publicului.
În orice litigiu, principalul lucru este acela de a vă demonstra în mod corect și logic punctul dvs. de vedere. Pentru a dovedi mijloace pentru a stabili adevărul oricărei poziții. Dovezi clare sunt direct și indirecte. Cu dovada directă, teza este fundamentată de argumente fără ajutorul construcțiilor suplimentare. Când se construiește o dovadă logică, vorbitorul trebuie să cunoască și să urmeze regulile de nominare a tezei și a argumentelor. De exemplu, argumentele adevărate, faptele reale, în cazul în care astfel de fenomene precum aproximarea și inexactitatea nu sunt admise, ar trebui folosite ca argumente. Adevărul argumentelor trebuie să fie dovedit indiferent de teză. Argumentele trebuie să fie suficiente și importante pentru această teză. Când aceste reguli sunt încălcate, apar erori logice. Există multe clasificări ale argumentelor. Din cele mai vechi timpuri, este comună divizarea argumentelor în cele logice, adresate minții ascultătorului și celor psihologice care afectează simțurile.
Argumentele logice includ următoarele hotărâri: generalizări și concluzii teoretice sau empirice; legi științifice dovedite anterior; axiome și postulate; definirea conceptelor de bază ale unei anumite arii de cunoaștere; declarații despre fapte. În procesul de argumentare, este necesar să se separe noțiunile "fapt" și "opinie". Faptul este un fenomen real, de netăgăduit, ceva care sa întâmplat cu adevărat. Opinia exprimă evaluarea, opinia proprie sau a cuiva despre un eveniment, un fenomen. Faptele există de la sine, indiferent de dorința noastră, cum le folosim și le tratăm. Opiniile sunt influențate de diferiți factori subiectivi și, de asemenea, pot fi părtinitori și eronați. Iată de ce faptele sunt argumente mai fiabile, care ar trebui să fie sigure și credibile. Unul dintre argumentele cele mai serioase sunt datele statistice. Este greu de argumentat cu numere, dar nu le puteți abuza, pentru că puteți pierde atenția publicului. Dar principalul lucru este că aceste date reflectă starea reală a afacerilor. În disputa dintre vorbitor și audiență, argumentele psihologice joacă, de asemenea, un rol important. Dacă vorbitorul influențează cu pricepere sentimentele ascultătorilor în timpul discursului, discursul său devine mai colorat și mai bine amintit. Cu ajutorul argumentelor psihologice, puteți atinge orice sentimente care ajută la obținerea rezultatului dorit. Acest tip de argument poate fi împărțit în următoarele subspecii: la un sentiment de valoare de sine; din simpatie; argumentul promisiunii; de la condamnare; din neîncredere; din îndoială. Atunci când folosim argumente psihologice, nu trebuie să uităm că etica retorică interzice vorbitorului să abordeze sentimentele de bază ale oamenilor, să evocă emoții care creează conflicte între dezbateri. Trebuie amintit faptul că argumentele psihologice pot fi folosite ca trucuri și tehnici speculative. A argumenta este o artă. Un vorbitor cu experiență nu se grăbește înainte, studiază greșelile inamicului, dar nu se grăbește să le folosească. El încearcă să câștige publicul cu remarci corecte și corecte, salvând principalele lucruri pentru partea decisivă a discuției. Într-o dispută, trebuie întotdeauna să aveți o idee clară asupra subiectului litigiului și să lăsați cele mai puternice argumente în rezervă.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: