Asistența socială de stat 2

Lista literaturii utilizate ......................................................... 24

a) bine stabilit și obișnuit pentru populație;

b) permite luarea în considerare nu numai a veniturilor bănești, ci și a încasărilor naturale;







c) să evalueze bunăstarea generală a familiei, conducând la un buget unificat.

În situația materială se datorează:

1) venitul din numerar;

2) chitanță naturală din grădină, grădină de bucătărie etc.

3) asistența necesară a altor membri ai familiei, rude, dacă acest lucru este în puterea lor.

- Marea majoritate a populației (cu excepția a câtorva procente din cele mai bogate) a căzut în zona de risc. Orice persoană, orice familie poate deveni săracă.

Nu este vorba numai de costul ridicat al produselor alimentare care definesc viața, ci și de alți indicatori.

· Realizarea unei îmbunătățiri tangibile a stării materiale și a condițiilor de viață ale oamenilor;

· Asigurarea unei ocupări eficiente a populației, îmbunătățirea calității și competitivității forței de muncă;

Pentru a atinge toate aceste obiective, în primul rând, veți avea nevoie de:

pentru a restabili rolul veniturilor din activitatea de muncă ca principală sursă de venituri bănești ale populației și cel mai important stimulent pentru dezvoltarea producției și creșterea activității forței de muncă a lucrătorilor; asigura o distribuție echitabilă bazată pe îmbunătățirea sistemului de impozitare individuală a veniturilor și proprietății cetățenilor, creșterea ratelor de impozitare pentru persoanele cu venituri personale ridicate și reducerea sarcinii fiscale asupra grupurilor cu venituri mici ale populației, introducerea unui control efectiv al veniturilor reale, inclusiv prin verificarea dimensiunea corespunzătoare a venitului declarat al contribuabilului efectiv cheltuielile lor;

pentru a asigura un echilibru al politicii de ocupare a forței de muncă, pentru a nu permite, pe de o parte, șomajul în masă și, pe de altă parte, să nu împiedice eliberarea forței de muncă inutile în legătură cu restructurarea structurală a economiei;

- menținerea nivelului de trai al familiilor sărace, precum și a celor care trăiesc cu venituri mici numai cetățenilor a căror venit mediu pe cap de locuitor este sub nivelul de subzistență stabilit în entitatea constitutivă corespunzătoare a Federației Ruse;

subiectul Federației Ruse;

Factorii care determină satisfacerea nevoilor oamenilor sunt diverse:

- mărimea și distribuția venitului național, veniturile monetare ale populației, distribuția acestora între diferitele grupuri și straturi ale populației, fondurile de mărfuri disponibile, prețurile pentru bunuri și servicii,







Situația nu este mai bună în agricultură. Acum, în ceea ce privește producția de cereale, Rusia era la nivelul anului 1963, în ceea ce privește numărul de bovine - la nivelul anului 1961.

Ca urmare a scăderii producției industriale și agricole, din punct de vedere al consumului alimentar, Rusia a trecut de la locul șapte la cel de-al 40-lea în lume.

Reducerea bruscă a veniturilor din bugetul federal continuă. Unul dintre principalele motive pentru aceasta este creșterea neplății în economia țării.

Nivelul de trai caracterizează măsura și gradul de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale, în special în măsurarea lor cantitativă

(unități monetare și fizice). Acesta include factori cum ar fi: nivelul venitului național, salarii, venitul real, cantitatea de bunuri și servicii consumabile, consumul de produse alimentare și nealimentare, muncă și timpul de petrecere a timpului liber, locuințe, educație, sănătate, cultură, etc. .

O asemenea interpretare largă a nivelului de trai caracterizează situația economică a populației. În sens mai restrâns, înseamnă nivelul de satisfacere a nevoilor și nivelul corespunzător al veniturilor. Prin urmare, cel mai adesea, ca indicator general al nivelului de trai al populației, satisfacerea nevoilor sale materiale și spirituale, ia în considerare veniturile reale ale populației. Acestea caracterizează cantitatea de bunuri și servicii materiale care urmează să fie achiziționate, ținând seama de modificările prețurilor cu amănuntul și de cheltuielile pentru plata impozitelor, precum și alte plăți obligatorii.

Un indicator important al nivelului de trai este nivelul minim de subzistență. Minimul minim de existență este un fel de punct de referință pentru sărăcie. Sărăcia sau săracii sunt persoane ale căror venit lunar pe membru de familie este mai mic decât minimul minim de existență. După cum sa arătat mai sus, societatea rusă din anii 1990 este extrem de diferențiată în ceea ce privește nivelul material al diferitelor straturi și grupuri. Polarizarea a ajuns la o scară fără precedent. Diferența de venit de 10% dintre populația cea mai mare și cea mai puțin bună în ultimii 5-6 ani a crescut de la 4 la 15 ori. Aproape două treimi din populație are venituri sub media, milioane de oameni sunt în mod constant malnutriți, dintre care cei din urmă sunt cei săraci, a căror cotă sa dublat de la sfârșitul anilor 1980. Acum, 24% din populație (35,9 milioane de persoane) primesc venituri sub nivelul de subzistență.

Printre persoanele sărace, mai presus de toate, cu handicap parțial sau complet, dintre care mulți nu au rude apropiate, pensionari, persoane cu dizabilități, familii numeroase, familii dezavantajate, persoane singure în vârstă.

O astfel de situație cauzează în mod firesc îngrijorarea pentru milioane de oameni, care cumva încearcă să ia în considerare puterea politică.

Lista literaturii utilizate

[1] Subvenție (din subvenție latină - asistență, sprijin) - alocație în numerar sau în natură furnizată în detrimentul bugetului de stat sau local, precum și fonduri speciale persoanelor juridice și fizice, autorităților locale, altor state.

[2] Valoarea minimului de subzistență este estimarea costului coșului de consum, care include seturi minime de produse alimentare, produse nealimentare și servicii necesare pentru menținerea sănătății umane și asigurarea mijloacelor sale de trai, precum și plățile și taxele obligatorii.

[3] Unificarea este cea mai comună și mai eficientă metodă de standardizare, care implică aducerea obiectelor la același tip prin stabilirea unui număr rațional de soiuri. Ea face posibilă reducerea costului de fabricare a produselor noi, creșterea serializării și a nivelului de automatizare a proceselor de producție.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: