(Crima și pedeapsa)
Soția lui Semen Zakharovich Marmeladov. Mama lui Polina. Lidochki (Leni) și Koli, mama vitregă Sofya Semenovna Marmeladova. Raskolnikov îl învață mai întâi de povestea mărturisitoare a lui Marmeladov în "taverna": "Katerina Ivanovna, soția mea, este o fiică specială ofițer de ofițer. Lasă-mă să fiu un ticălos, ea este și inima înălțimii, iar sentimentele, înnobilate prin educație, sunt pline. <.> Și deși am înțeles că atunci când ea și vâltoarea mea sunt doliu, ei se luptă cu ei nu mai puțin decât cu milă de inimă <.> Știi, știi, domnule, că i-am băut ciorapii? Nu pantofi, pentru că ar fi cumva cum ar fi ordinea lucrurilor și ciorapi, ciorile ei au băut! Și grădinița ei de la capră a băut, darul, vechiul, propriul, nu al meu; dar trăim într-un colț rece, iar în această iarnă a răcit și a început să tuse, deja cu sânge. Copiii ca tineri avem trei, și Katerina Ivanovna în munca de dimineata pana julituri de noapte și curăță și spală copiii, pentru puritatea cu izmaletstva folosit, dar cu pieptul consumului slab și de înclinare, și l-am simt. <.> Știu că soția mea într-un institut de provincie noblețe nobil a adus în sus și de presă, cu un șal dansat sub guvernatorul și alte persoane pentru acea medalie de aur și a primit un certificat de merit. Medalia. Ei bine, au vândut medalia. pentru o lungă perioadă de timp. um. foaia de merit încă mai stă în fața lor în portbagaj și, mai recent, i-a arătat-o amantei. Și, deși are conflictele cele mai dezordonate cu amanta ei, dar cel puțin a vrut să se sinucidă de cineva și să-i spună despre zilele fericite din trecut. Și nu condamn, nu vină, pentru că ultimul lucru rămâne în amintirile ei și tot ce a mai rămas a eșuat! Da, da; Doamna este fierbinte, mândră și de neclintit. Paul însuși se spală și se așează pe pâine neagră, dar ea nu o va permite să o respectă. De aceea, dl Lebeziatnikov grosolănia lui nu a vrut să tragă, iar când bătut în cuie domn ei Lebezyatnikov, nu este atât de mult din cauza bătăii, ci dintr-un sentiment de pat s-au îmbolnăvit. Vaduva a luat-o deja, cu trei copii, este mai mică. Sa căsătorit cu primul soț, un ofițer de infanterie, pentru iubire, și a fugit cu el din casa părintelui. Soțul meu a iubit prea mult, dar a început să facă cărți, sa dus la tribunal și a murit. El o bate la capăt; și, deși ea nu-l ia, știu eu documentele și știu, dar încă îl amintește cu lacrimi și el mă defăimări, și mă bucur, mă bucur, pentru că, deși imaginația lor vede pe sine odată fericit. Și ea a rămas după el cu trei copii mici din județ departe și brutale, unde am fost atunci, și rămâne atât de săracă fără speranță, deși am o mulțime de alt fel de aventură, dar chiar nu descriu. Nativi toți au refuzat. Da, și a fost mândru, prea mândru. Și apoi suveranul milostiv, atunci eu, de asemenea, un văduv și având o fiică de paisprezece ani de la prima mea soție, mi-a oferit mâna, căci nu m-am putut uita la astfel de suferințe. Puteți judeca, în ce măsură au ajuns dezastrele sale, că ea, educată și educată și un nume bine-cunoscut, a fost de acord să meargă pentru mine! Dar ea a mers! Plângerea și plânsul și răsucirea mâinilor - a mers! Căci nu era unde să meargă. Înțelegi, înțelegi, domnule, ce înseamnă atunci când nu mai este altundeva să pleci? Nu! Încă nu înțelegi. Și, pentru un an întreg, mi-am îndeplinit datoria plină de credincioșie și sacră și nu am atins acest lucru (el a arătat un deget la jumătate de personal), pentru că am un sentiment. Dar chiar și acest SIM nu a putut să vă rog; și apoi locul a fost pierdut și, de asemenea, nu prin vină, ci printr-o schimbare a stărilor și apoi atins. Un an și jumătate se vor întoarce, după ce ne-am găsit în sfârșit, după rătăciri și nenumărate dezastre, în acest magnific și decorat cu numeroase monumente capitala. Și aici am un loc. A reușit și a pierdut din nou. Înțelegi? Am pierdut-o din cauza propriei mele vina, pentru că a venit tragedia mea. Acum trăim într-un colț, Amalia Fyodorovna Lippewehsel, amantă, dar nu știu cum trăim și la ce plătim. Sunt mulți care trăiesc acolo, cu excepția noastră. Sodome, cele mai urâte. um. Da. Și între timp a crescut, și fiica mea, din prima căsătorie, și că ea a suferit doar, fiica mea, de la mama sa vitregă, în creștere, pe care le dețin înapoi. Pentru că, deși Katerina Ivanovna, și a determinat sentimente generoase, dar doamna este fierbinte și furios, și rupe. "
Raskolnikov, văzând beat Marmeladov acasă și a văzut cu ochii lui proprii soție, „A fost teribil de femeie sfrijit, subțire, destul de înalt și subțire, dar cu un păr frumos maro închis, și într-adevăr, cu obrajii curățate periodic pentru a petelor. Ea a mers înainte și înapoi în camera lui mică, mîinile împreunate pe piept, cu buzele arse și inegale de respirație, zdrențăros. Ochii ei luceau ca o febra, dar privirea lui era ascuțită și fixă, precum și o impresie dureroasă este fața și epuizant excitat, ultima scădere scanteia de lumină, tremura pe fața ei. Raskolnikov ea a apărut aproape treizeci de ani, și într-adevăr nu a fost o pereche de Marmeladov. Intrând ea nu a ascultat și nu a văzut. Camera era înfundată, dar nu deschise ferestrele; Scările purtau duhoare, dar ușa spre scară nu era închisă; din interior, prin ușa nepritvorennuyu, măturat valuri de fum de tutun, tușea, dar ușa nu se preface. Cea mai mică fată, în vârstă de șase ani, a fost de dormit pe podea, cum ar fi așezat, ghemuit și îngropare capul în canapea. Un băiat, cu un an mai în vârstă de ea, sa cutremurat în colț și a strigat. Probabil că a fost ucis. Fata mai în vârstă, în vârstă de nouă ani, vysokenkaya și subțire ca un băț de chibrit, una subțire și rupte peste tot cămașă și aruncat peste umerii goi Old dradedamovom burnusike, cusute cu ea, probabil, în urmă cu doi ani, deoarece el nu ajunge acum la genunchi, în picioare în colțul de lângă fratele mai mic, înfășurat în jurul gâtului, cu mâna lungă și uscată ca un meci. "
Câteva lovituri la portrete și biografii se adaugă Katerina Ivanovna într-o scenă de comemorare a soțului ei într-o conversație cu Raskolnikov: „Amuzat, Katerina Ivanovna a devenit imediat implicat în diferite detalii, și dintr-o dată a început să vorbească despre modul în care să folosească pensia achiziționate ea cu siguranță va duce la orașul său natal T. pensie pentru fete nobile. Acest lucru nu a fost raportată Raskolnikov samoyu Katerina Ivanovna, și ea a devenit imediat implicat în detaliile cele mai seducătoare. Nu se cunoaște modul în care m-am trezit dintr-o dată în mâinile ei același „certificat de merit“, care este notificat Raskolnikov încă mort Marmeladov, explicându-i într-o tavernă care Katerina Ivanovna, soția sa, cu lansarea institutului, a dansat cu un șal „sub guvernatorul și celelalte fețe " <.> în care a fost într-adevăr indicat, <.> că ea era fiica unui consilier al curții și a unui cavalier, și de aceea, de fapt, aproape fiica colonelului. După inflamare, Katerina Ivanovna a răspândit imediat toate detaliile viitoarei vieți fine și liniștite în T. despre cadrele didactice ale gimnaziului, pe care le va invita la lecții la internat; un domn bătrân venerabil, Mango francez, care a predat în limba franceză este în continuare cel mai Katerina Ivanovna la institut și care chiar și acum își trăiește viața în AT și, probabil, du-te la ea pentru taxa foarte asemănătoare. În cele din urmă, a venit la Sonya "cine va merge la T. împreună cu Katerina Ivanovna și o va ajuta acolo în toate lucrurile". "
Din păcate, visele și planurile văduvei sărace adevărat că nu a fost predestinat: la doar câteva minute o dispută cu proprietarul Amalia Lippevehzel escaladează într-un rând violent, iar apoi revine o scenă monstruoasă cu Sony acuzație de furt, și Katerina Ivanovna nu va sta, apuca copiii în brațe și du-te în stradă , se vor pierde și vor muri în camera lui Sonya, unde va fi capabilă să o suporte. Imaginea morții ei este teribilă și profund simbolică: "- Destul. E timpul. Adio, amar. Au părăsit cuibul. Suprasolicitați-un-eh! Ea a strigat disperat și a urât și a lovit capul de pernă.
Ea sa uitat din nou, dar ultima uitare nu a durat mult. Fata ei galben pal, uscată se aplecă în spate, gura se deschise, picioarele se întinse convulsiv. A suspinat adânc și a murit. "
Prototipurile lui Katerina Ivanovna au servit, într-o oarecare măsură, lui M.P. Brown și M.D. Dostoyevskaia (Isayeva).
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: