MUROMETELE ILYA ȘI PĂMÂNTUL-BABI
Ilya Muromet a venit în pădurile întunecate din Brynsk, vede o minune minunată în fața lui: nouă stejari puternice se află lângă unul de altul, se ridică vârful cerului ceresc; gol peste tot; pustie, impala impasibilă; toate creaturile vii fug din aceste locuri teribile, de la ghearele de la Nightingale, hoțul, care se află în stejari, și se ascunde de ochiul uman.
The Nightingale auzi pașii calului eroului, fluierând într-o noapte, șuierat ca un șarpe încărcat ca un animal; Calul de sub Ilya căzu în genunchi cu teamă.
Ilya Muromets era supărat pe burghiul său:
"Oh, sac de plante!" Numai tu ești potrivit ca lupii să fie mâncați! De ce ți-e frică? N-a auzit niciodată urletul unui animal, vârful unui șarpe?
Ilya își trase arcul strans; săgeata arcuită ridicată, Nightingale-ul lovit ochiul drept, Nightingale-ul a căzut din stejar.
Ilya ia luat pe tâlhar, a legat un cal la arcul lui și a condus cu el la cuibul lui Nightingale. The Nightingale a construit o casă pentru el însuși într-o minune din binele jafului. Curtea din Crăciun este șapte versuri, înconjurate de o dună de fier, pe fiecare stâlp de pe o macină, pe fiecare cap de mac pe capul eroicului blocat. Stând în spatele gardului sunt trei turnuri de culoare aurie, grădinile lor sunt înconjurate de flori umbrite, verzi, de culoare căprui. Sub fiecare casă au fost săpate seifuri profunde; o mulțime de pietre de argint, aur, pietre prețioase, în munți se aflau perle jalnice.
Soția lui Solovyov a ieșit într-o curte largă, privea în telescop, vede un lucru rău: un erou străin călătorește, soțul ei o duce în șaua legatului.
Se grăbi din podul de la turn și-i trezi pe nouă dintre fiii ei.
- Ridică-te, trezește-te, șterge-ți șoalele! Du-te în pivnițele adânci, deschideți castelele din fier forjat: un om străin călătorește, poartă tatăl tău, curelele pe o șa legată; roagă-te, roagă-te la eroul altcuiva, ca să-l elibereze pe tatăl tău; să pregătească daruri bogate: argint, aur, perle așezate.
Fiii îndepărtați ai tâlharului nu i-au ascultat mama; ei au crezut un rău duma:
- Să transformăm corbii negri, să încheiem Ilya Muromets, să eliberăm tatăl nostru!
Fiica cea mare a lui Solovyov, Polka, a venit la poartă, a apucat poarta în nouăzeci de pooduri, a așteptat la poarta, ascunsă. Ilya începu să se ducă în curte - Polka, poarta de acces, se răsuci peste el, puternic; Ilya a luat mâna puțin, a lovit poarta de acces până la chiar eroul, apoi Polka și moartea au venit.
Ei văd soția și copiii lui Solovyov că nu pot lupta cu Ilya; L-au adus o răscumpărare bogată, adresați-vă, rog să lăsați hoț să plece liberi.
Ilya nu a ascultat cererile lor, a luat Nightingale la Kiev. Calul lui Ilya zboară mai repede decât șoimul: aici se află deja pe râul Nipru, iar purtătorul era aici cea mai mare fiică a lui Nightingale, Katyusha. Robul întreabă:
- Fiica mea preferata lui, Katyushenka nu te transporta la cealaltă parte a eroului, Întreabă înainte, așa că a trimis la voia tatălui tău în vârstă - atunci perevezesh Ilie pe cealaltă parte.
Ilya sa coborât de la burr; în mâna stângă a luat un motiv de mătase, iar cel drept o lacrimă cu o stejari puternice; a pavat podul de stejar durabil de-a lungul Niprului, sa încrucișat și a tradus calul.
Ilya și-a scos din buzunar o țesătură de mătase de șapte curele, spune transportatorului:
"Acum o să vă plătim, fetiță roșie!"
L-am lovit pe Katyusha o dată, și-a căzut picioarele; a lovit altul - apoi sa întâmplat și moartea ei.
A existat un timp după masa duminicală, așa cum Ilya Muromets a venit la Kiev la prințul afectiv Vladimir, direct la curtea marelui duce; legat Ilya burushka la stâlpul dandy în mijlocul curții, a pedepsit Burushka strâns și ferm:
- Ai grijă, burushka, mai mult decât ochii lui Nightingale, hoțul, ca să nu lase impasul de damasc.
Ilya a mers la Casa prințului, imaginea Mântuitorului sa rugat imaculată, a dat un semn tuturor părților, în special arcul scăzut plecat la prinț cu prințesa, toate efectuate așa cum ar trebui, potrivit obiceiului.
Din fericire, prințul Vladimir sa întâlnit cu eroul, ia ordonat să-i aducă o ceașcă de vin verde și o jumătate de găleată, iar Ilya a început să întrebe:
"Spune-ne, omule bun, ce fel de trib ești, ca să știm cum să te chem, cum să înalți, ce loc trebuie să dai?"
"Un prinț tandru, ei mă numesc Ilya Ivanovici; Eu vin din orașul Murom. Am venit la Kiev cu un drum înainte, m-am grăbit să mă prind de morminte, dar nu m-am lăsat suficient să mă duc la prânz. Au reținut lucruri importante pentru mine.
Ei spun boierilor prinți:
- Un prinț blând! Eroul iti sta minciuna in ochi: drumul direct spre Kiev a cazut timp de treizeci de ani: Nightingale, hoful nu trece, nici pasajul catre orice persoana. Nu a fost un băiat bun beat pe drum un farmec suplimentar de vin verde, care se lăuda cu răceală!
"Prințul însorit!" Pentru că eram pe drum și m-am batjocorit că l-am îndepărtat de la Nightingale, tâlharul: am adus Nightingale-ul în curtea ta largă la șaua legată; Nu vrei să te uiți la eroicul meu de noroc?
Atunci prințul și oaspeții s-au sculat din locurile lor, au alergat în curtea Nightingale-ului pentru a se uita. Vladimir Solovyov a început să ordone:
- Zashipi-ka, Nightingale Rakhmanovich, asemănător cu șarpele, strălucește ca un animal.
- Nu pâinea ta, prinț, mănânc; nu tu și cu mine ascultăm.
Sunny îi cere primarului Ilya să facă zgomotul și săritura.
"Gura este coaptă la Nightingale", spune Ilya, "sigilată cu sânge din rană; condus, prinț afectiv, să-i dea farmecul de vin verde într-o găleată și jumătate.
The Nightingale a luat carul cu o mână, a băut la un moment dat, a cerut o altă vară de băutură bere și miere de dulce chara și a mușcat o crustă crudă.
Și Ilya a ordonat Nightingale-ului să fluiere o jumătate de fluier.
The Nightingale nu a ascultat; șuieră și urlă cu toată puterea lui Nightingale, a șocat întreaga națiune la Kiev dreapta-frumos, Vladimir însuși-Prince îndoit la sol, nu se poate urca, o printesa frumoasa Eupraxia abia în viață de frică.
Spune Vladimir Ilya:
- Uymi Nightingale - aceasta este o glumă a mers prost!
Am abordat aici Ilia Nightingale, în felul său, pentru toate afacerile sale ticăloase: apucat buclele galben da lovit o piatră gri - cu Privighetoarea și sfârșitul a venit.
Ilie și-a câștigat onoarea, gloria celor mari; și Vladimir, prințul, a început o nouă sărbătoare cu bucuriile, că nu există viu și că nu există nimeni care să-i hărțuiască pe eroii puternici, să jignească creștinii ortodocși.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: