Diagnosticarea și expunerea mărturiilor false

Există o opinie că un bun investigator este cel care cunoaște perfect toate normele dreptului penal și procedurilor penale. Se crede că acest lucru este necesar și suficient. Cu toate acestea, o astfel de hotărâre este incorectă, deoarece cunoștințele de psihologie medico-legale permit investigatorului să nu vadă rezumatul unui martor sau acuzat, înzestrată cu reguli și responsabilități, ca o persoană vie, pentru a înțelege toate mișcările minții sale. Aplicarea cunoștințelor psihologice contribuie la rezolvarea corectă a problemelor de divulgare și investigarea infracțiunilor. Astfel, cercetătorul trebuie să fie nu numai un bun specialist în domeniul dreptului, ci și un bun psiholog. În acest context, văd relevanța subiectului de cercetare ales







Scopul acestui studiu este problema recunoașterii și depășirii mărturiilor false, precum și unele dintre cele mai frecvente tehnici și metode psihologice de expunere a sperjurului.







Caracteristica generală a indicațiilor false

Mărturii false sunt date nu numai de suspecți, ci și de martori și victime. Interogatul poate da mărturie falsă atât în ​​interesele proprii, cât și în detrimentul lor (de exemplu, cu auto-incriminare).

Motivele pentru a da mărturie false ca martori ar putea fi următoarele:

- teama de răzbunare din partea suspectului, a acuzatului, a rudelor și a prietenilor;

- teama de a distruge relațiile cu alte persoane în cauză;

- dorința de a proteja sau de a atenua vinovăția suspectului (învinuitul) în virtutea rudenie, familie, motive de prietenie sau din motive de mercenari, precum și o intenție contrară agrava vina acestor persoane - din răzbunare, gelozie, etc.;.

- refuzul de a continua să acționeze ca martor, identificarea sau participarea la o altă acțiune de investigație, chemarea în instanță etc.

- dorința de a-și ascunde propriile acte neobișnuite, comportamentul imoral etc.

Motivele pentru a da mărturie falsă victimelor sunt similare cu cele enumerate, putându-se adăuga numai astfel de motive:

- dorința de a minimiza daunele cauzate victimei de către victimă pentru a ascunde sursa de achiziție a valorilor pierdute;







Trimiteți-le prietenilor: