Cu inima am citit Kipling ...
3. «îndrăgostiților Ectenia» - «ochi cenușii“
După cum vom vedea, titlul unui poem selectat Kipling foarte bine: la sfârșitul fiecăreia dintre cele cinci strofe repetate, ca o mantra, același lucru: «! Dragostea ca al nostru nu poate muri» - «Dragostea aceea ca a noastră nu va muri niciodată„! .
Aici este o poezie (textul este confirmat de o fotocopie a colecției "Ditties Departmental and Other Verses" disponibilă pe Internet - a 37-a ediție, publicată la Londra în 1922):
Litania iubitorilor
Imaginile care Rudyard Kipling folosește poemul său, în mare parte inspirat de amintirile sale ale navei, la întoarcerea sa în India, în călătoriile sale în țară și în vacanță de vară anuală în Simla. Sunt colorate, aceste imagini.
Cea de-a doua stanză este culoarea neagră a unei nopți tropicale în ocean. Acest tremurul motorului măsurată de operare vibreaza întregul său aburitor corp este spuma de lapte de-a lungul laturile sale, se șoptește în întunericul nopții, la cârma la pupa, lucind pe cer Southern Cross - și, astfel, a trecut ecuator - și este stelele care se nasc , rotiți, zburați ... Ascultați Litania iubitorilor: "O astfel de dragoste ca a noastră nu va muri niciodată!"
A patra stanză este albastră. Aceștia sunt munții din jurul lui Simla, înșiși cu îngheț lunar. Acestea sunt sunetele unui vals care vă întreabă, care tremură și se oprește și ecouri în jurul lui Benmore. "Mabel", "Ofițerii", "Adio" ... Glamour, vin și farmec ... Cu toată sinceritatea sufletului meu - "O astfel de dragoste ca a noastră, nu va muri niciodată!"
Melodia valsului "Mabel" de Daniel Godfrey (începutul)
Dar vals "Adio" - o lucrare foarte celebru italian Francesco Paolo Tosti (1846-1916) cu un text trist engleză Scot George Alb Melville (1821-1878). Iată cum se încheie valsul: "... O privire plictisitoare, un strigăt zdrobit. Adio pentru totdeauna! La revedere! La revedere! ". Noi cu voi, totuși, nu ascultați sfârșitul valetului "Adio", ci un mic fragment din mijlocul lui. Îți spune Dina Durbin:
Waltz «Good-bye» realizat de Dina Durbin (fragment)
"Adio, sperăm! La revedere! La revedere. "Cu toate acestea, suntem puțin distrași: ne întoarcem la poezia Kipling. Patru stanzas, patru imagini colorate - gri, negru, maro, albastru - și patru culori ale ochilor fetelor: în consecință, ochi gri, negri, maro și albastru (bine sau albastru). Frumoasă, nu-i așa?
Patru culori ale ochilor fată - patru în dragoste. Nereușită. În finalul seriei poeziei sale, Kipling spune exact acest lucru: "Patru ori îi datorez Cupidonului - și de patru ori falimentat". El adaugă în acest: În ciuda rezultatului nefericit de toate cele patru - și chiar dacă orice fată mi-a arătat o favoare, atunci aș fi patruzeci și patru de ori a cântat Litania de iubitori: „Acest tip de dragoste ca a noastră nu va muri!“
Poemul este frumos, multifata, nu este ușor de înțeles și, totuși, destul de bine cunoscut. Dar, sincer, am impresia că este deosebit de popular nu atât de mult în țările vorbitoare de limbă engleză, așa cum avem în Rusia. Din nou și din nou, ne lasă pe traducătorii noștri, din nou și din nou, încearcă să înțeleagă, să transmită imaginile întregi ale liniilor Kipling. În opinia mea, traducerea este cea mai adecvată pentru original. care a făcut pe Vasili Betaki - un traducător experimentat, dar, din diverse motive, nu suntem foarte renumiți.
Articole similare
-
Citiți de ce aveți nevoie de dragostea mea sau nu voi renunța
-
Mireasa vântului a citit cartea online, descarcă fb2 mobi epub pe epoca aprinsă
-
Eliminarea măsurătorilor și modelarea, studiem tehnologia, citiți online, fără înregistrare
Trimiteți-le prietenilor: