Partea subiectivă a crimei este caracterizată de vină, care la rândul ei este exprimată fie sub formă de intenție, fie sub forma neglijenței.
Forma deliberată a vinovăției este împărțită în două tipuri: intenția directă și intenția indirectă.
În conformitate cu partea 2 din articolul 25 din Codul penal infracțiunea este considerată săvârșită cu intenție directă în cazul în care persoana a dat seama de pericolul social al acțiunilor sale (inacțiunii), a prevăzut posibilitatea sau inevitabilitatea consecințe social periculoase, și a voit apariția lor.
Intenția directă conține două elemente: 1) intelectual, exprimat în conștientizarea persoanei de natura pericolului social al propriei sale activități și în anticiparea posibilității sau inevitabilității declanșării consecințelor dăunătoare; 2) voință puternică, care determină dorința persoanei de a declanșa aceste consecințe.
În conformitate cu partea 3 din articolul 25 din Codul penal infracțiunea este considerată săvârșită cu intenție indirectă, în cazul în care persoana a dat seama de pericolul social al acțiunilor sale, a prevăzut posibilitatea de a consecințelor social periculoase, nu a dorit, dar a permis în mod conștient aceste consecințe sau să le tratați cu indiferență.
Intenția indirectă, precum și direcția, conțin două elemente: intelectualul se caracterizează prin faptul că o persoană își dă seama de caracterul social periculos al comportamentului său și prevede posibilitatea apariției unor consecințe sociale periculoase. Elementul intenționat constă în faptul că, fără să dorească apariția unor consecințe dăunătoare, persoana îi admite în mod conștient sau îi tratează indiferent. Spre deosebire de intenția directă cu intenții indirecte, consecințele sociale periculoase pentru făptuitor par să aibă un înțeles secundar, deoarece acțiunile sale sunt îndreptate spre atingerea unui scop diferit, care depășește sfera acestei crime. Dar aceasta nu înseamnă că făptuitorul este negativ cu privire la consecințe. În mod conștient, recunoscându-le, prin acțiunile sale creează o anumită secvență de evenimente și permite astfel dezvoltarea unei relații cauză-efect care conduce la apariția unor consecințe sociale periculoase.
În secțiunea specială a Codului penal sunt de natură să infracțiuni Staw de care sunt prezenți simultan două forme de vinovăție, una dintre care descrie atitudinea mentală a unei persoane la actul său social periculos, iar al doilea să apară ca urmare a actului de consecințe social periculoase. Astfel de formulări se referă la infracțiunile comise cu două forme de vinovăție.
Particularitatea infracțiunilor cu o formă dublă de vinovăție constă în faptul că, atunci când sunt comise, există o atitudine mentală eterogenă a persoanei față de acțiunile (inacțiunea) și de consecințele care au avut loc. Forma de vinovăție pentru compoziția de bază a acestor infracțiuni este intenția (directă sau indirectă), iar în legătură cu consecințele, are loc neglijența.
Articole similare
-
8 Moduri neconvenționale de utilizare a vinului în gospodărie, despre care nu ați auzit!
-
Niolol gel nou medicament pentru tratamentul glaucomului, o farmacie săptămânală
Trimiteți-le prietenilor: