1. Cum afectează schimbarea cererii și ofertei enumerate în Tabelul 1.2? Descrieți impactul acestora cu ajutorul curbelor de cerere și ofertă (puneți "bifați" în coloane, numele cărora caracterizează efectul modificării).
Tabelul 1.2.
Schimbare (alte lucruri fiind egale) Schimbarea curbei cererii Deplasarea de-a lungul curbei cererii Deplasarea curbei de aprovizionare Mișcarea de-a lungul curbei de aprovizionare
Schimbarea prețurilor
concurent
bunuri # 61692; # 61692;
Introducerea de noi tehnologii # 61692; # 61692;
Modificarea modă pentru bunuri # 61692; # 61692;
schimbare
consumator
venituri # 61692; # 61692;
Modificarea prețurilor la materiile prime # 61692; # 61692;>
FACTORII PROPUNERII (factorii determinanți ai ofertei) sunt factori care afectează valoarea ofertei. Principalul determinant este prețul produsului, care afectează oferta în conformitate cu legea furnizării. În plus, există un număr de alți factori care sunt numiți în mod obișnuit factori de aprovizionare fără preț.
FACTORII FĂRĂ CURENTE A OFERTEI (factori determinanți ai ofertei) sunt factori care afectează valoarea ofertei și nu sunt legați de prețul bunurilor. Atunci când se schimbă factorii non-price, oferta variază în funcție de prețul dat; Astfel, curba de aprovizionare se modifică. În acest caz, vorbim, de obicei, despre deplasarea curbei de aprovizionare.
Pentru factorii care nu includ prețurile, propunerile includ
• Nivelul tehnologiei. Dezvoltarea tehnologiilor conduce la creșterea nivelului de productivitate a resurselor - pot fi obținute mai multe resurse pe unitate de resurse. Acest factor are totuși un efect redus asupra acelor bunuri care necesită muncă manuală și utilizarea tehnologiilor tradiționale.
• Prețurile resurselor. Prețul resurselor afectează semnificativ cantitatea de aprovizionare. Creșterea prețurilor pentru resurse determină o creștere a costului producției și, ca urmare, o creștere a prețului la care producătorii sunt gata să-și vândă bunurile.
• Prețurile pentru alte bunuri. Producătorii sunt în căutare constantă a celei mai profitabile investiții de capital. Cu o creștere a prețului unei mărfuri, devine atractivă pentru investiții, iar fluxul de capital în sfera sa de producție. Astfel, unul dintre factorii non-price ai aprovizionării cu bunuri sunt prețurile pentru alte bunuri: în cazul în care acestea cresc, va exista o ieșire de capital în sfera producției lor și, în consecință, o scădere a aprovizionării cu această marfă și invers. Acest factor este cel mai important pentru mărfurile cu condiții de producție similare, deoarece în acest caz trecerea la un alt tip de produs nu necesită cheltuieli mari.
• Prețurile înlocuitorilor. Aproape toate produsele de pe piață au produse substituibile care îndeplinesc aceleași sau aproape aceleași funcții. Un exemplu pot fi televizoarele diferitelor producători, diferite mărci de autovehicule. Bunurile înlocuitoare împart piața pentru acest tip de bunuri. În cazul în care prețul unuia dintre bunurile interschimbabile crește, unii dintre cumpărătorii săi trec la un alt produs mai ieftin din motive de economie; dacă prețul scade, atunci, dimpotrivă, va atrage cumpărători din rândul celor care folosesc produse de substituție. Astfel, creșterea prețului bunurilor de substituție determină o creștere a cererii pentru un produs înlocuitor, o reducere a prețului înlocuitorilor duce la o reducere a cererii pentru acest produs. Acest factor este cel mai important pentru acele produse care sunt cel mai asemănătoare cu substituenții lor, de exemplu, apa minerală. Dacă produsul are anumite proprietăți unice, în care este dificil să se găsească un înlocuitor cu drepturi depline, valoarea acestui factor este redusă.
2. Tabelul 2.2 prezintă coeficienții de preț și elasticitatea încrucișată a cererii de alimente, vin și bere.
Tabelul 2.2.
Coeficienții produselor
elasticitatea elasticității elasticității în funcție de cererea
alimente vin vin
Produse alimentare 0,25 X 0,06 0,01
Vin 1,2 - 0,13 X 0,27
Bere 0,85 0,07 0,41 X
a) Pentru ce produse este elasticitatea cererii și pentru ce - elastic?
Dacă coeficientul de elasticitate a prețului presupune o valoare absolută mai mare decât unitatea, atunci cererea este considerată elastică. Dacă valoarea coeficientului este mai mică decât una, cererea nu este elastică. În acest caz, cererea de vin va fi elastică. Cererea de bere și de mâncare nu este elastică.
(b) Ce efect are schimbarea prețurilor alimentelor asupra consumului de vin și de bere? Ce se poate concluziona despre natura relației dintre produsele alimentare și celelalte produse prezentate în tabel?
Creșterea prețului alimentelor duce la o scădere a cererii de vin și la o creștere a cererii de bere. Aceasta înseamnă că alimentele și vinurile sunt bunuri complementare, alimente și bere, într-o oarecare măsură. interschimbabile.
c) Figura prezintă curba cererii pentru vin.
Arătați cum se va schimba poziția acestei curbe dacă prețul pentru: 1) alimente; 2) bere.
Valoarea coeficientului de elasticitate încrucișată pentru vin și mâncare este negativă
(-0.13). Aceste bunuri sunt complimente. și anume complementare. Dacă prețul alimentelor crește. cererea de vin va scădea. Acest factor este un factor determinant care nu determină prețul, adică va cauza o schimbare în linia cererii pentru vinul din stânga.
Dimpotrivă, vinul și berea sunt bunuri interschimbabile (coeficientul 0.27). În acest fel. Creșterea prețului berii va crește cererea de vin. Linia cererii se va deplasa spre dreapta.
3. Tabelul 3.2 prezintă trei seturi de indiferență între două produse: alimente (F) și divertisment (H), fiecare reprezentând un nivel diferit de utilitate.
Setul 1 (curba de indiferență IC1) Setul 2 (curba de indiferență IC2) Setul 3 (curba de indiferență IC3)
H F N F N F
2 40 10 40 12 45
4 34 12 35 14 40
8 26 14 30 16 35
12 21 17 25 18 30
17 16 20 20 21 25
22 12 25 16 27 20
29 9 30 14 33 17
34 7 37 12 38 15
40 5 43 10 44 13
45 4 50 8 50 12
a) Desenați trei curbe de indiferență.
b) care dintre curbele de indiferență reflectă cel mai înalt nivel de utilitate.
Curba N 3 are cel mai înalt nivel de utilitate (situată deasupra restului)
c) să ia în considerare următoarele combinații de mărfuri:
A. 50H și 8F
B.45H și 4F.
B. 12H și 45F.
D. 25H și 16F.
D.21H și 11F
Indicați aceste combinații pe curbele de indiferență.
d) Pot fi utilizate informațiile disponibile pentru a găsi optimul
punct de alegere pentru studenți?
Pentru a găsi punctul optim de alegere, aceste informații nu pot fi utilizate, deoarece nu există date privind prețurile pentru consumator și bugetul consumatorului, adică este imposibil să se construiască linii bugetare.
4. Tabelul 4.2 furnizează date pe termen lung cu privire la costurile totale ale firmei.
Tabelul 4.2.
Volumul producției (articole pe săptămână) (Q) Costuri (USD)
Terminalul general (TC) mediu (PB) terminal (MS)
0 0 - 32
1 32 32 16
2 48 24 34
3 82 27,33 58
4 140 35 88
5 228 45,6 124
6,352 58,67
a) Determina valoarea costurilor medii pe termen lung și a costurilor marginale pe termen lung.
Costurile medii sunt calculate. TS / Q
Se calculează costul marginal. (TCn-TCn-1) / (Qn-Qn-1)
b) Construiți curbe pentru costurile medii pe termen lung și marjele pe termen lung.
c) La ce volum de producție costurile medii pe termen lung vor fi minime?
Costurile medii sunt minime pentru un volum de două unități.
d) La ce volum de producție costul marginal pe termen lung este egal cu costurile medii pe termen lung?
Costul marginal este egal cu media în producția a două unități.
5. în Fig. 5.2. arată curbele de cost ale unei firme care operează în condiții de concurență perfectă.
a) La ce preț este produsul pregătit să oprească producția?
Firma este gata să oprească producția la un preț. egală cu un minim de cost variabil mediu
(AVC), adică P2.
b) La ce preț a mărfurilor firma ar primi doar un profit normal?
Profitul normal este nivelul profitului necesar și suficient pentru a se asigura că resursele implicate în producția unui anumit produs nu sunt puse pe alte obiective.
În acest caz, compania va primi un profit normal la un preț de P1
c) În ce gama de prețuri va continua producția firmei cu pierderi pe termen scurt?
Firma va lucra cu pierderi în intervalul de preț de la P2 la P1
d) Afișați pe grafic curba de aprovizionare a firmei.
Fig.5.2 Curbele de cost ale unei firme competitive pe termen scurt
Curba de aprovizionare a firmei este partea ascendentă a curbei costului marginal (MS), adică Zona în care crește această curbă. (adică între Q2 și Q4)
e) La ce prețuri produsul ar putea beneficia de profit economic
Am pe termen scurt?
Profitul economic este diferența dintre venituri și costurile economice, inclusiv, împreună cu costurile comune, costurile de oportunitate.
În acest caz, cu prețurile. depășind P1, de exemplu P0 și mai sus.
6. în Fig. 6.2 prezintă curbele de cerere, veniturile marginale și costurile pe termen lung ale unui simplu monopol.
a) Ce volum de producție oferă profitul maxim?
Profitul maxim este asigurat de volumul Q2 pentru un volum dat LMS = MR.
(b) Ce preț va monopolul să vândă acest volum de producție?
Ridicăm perpendicularul de la punctul de intersecție MC și MR până la linia cererii. prețul în acest caz
este egal cu P0.
c) Ce profit va primi monopolul în această situație?
La punctul G, cererea depășește costurile medii, astfel că monopolistul va primi o economie
profit. egală cu aria figurii P1FGP0
d) Care este coeficientul puterii de monopol - L?
Coeficientul de putere monopol este calculat prin formula L = (P - MC) / P. În acest caz
L = (P0 - P3) / P0
7. în Fig. 7.1 O societate care operează într-o monopolistă
concurența.
0 Q1 Q2 Q3 Q
Fig. 7.1 Firma în condiții de concurență monopolistă
a) La ce volum de productie firma isi maximizeaza profitul?
La un volum de Q1
b) La ce preț va vinde firma acest volum de produse?
Firma va vinde produse la un preț de P0.
c) Compania va primi un profit economic în această situație. Dacă da, care este valoarea sa?
Firma va primi un profit economic la acest preț. Valoarea sa este egală cu aria figurii P0P1LK
d) La ce interval de timp funcționează firma: pe termen lung sau pe termen scurt? Explicați-vă răspunsul.
Firma este într-un echilibru pe termen scurt, deoarece câștigă profit economic.
Articole similare
-
Rezumat - sarcini 1 pentru a afla ce păpuși au fost făcute în vremurile vechi
-
Sarcini de situație pentru pvb și răspunsuri la acestea (41-45), bgmu
Trimiteți-le prietenilor: