Comandați un rezahnik și în curând el va fi pe site
Dragi studenți și studenți!
Deja pe site puteți folosi mai mult de 20 000 de rezumate, rapoarte, pături, cursuri și diplome. Trimiteți-ne noua noastră lucrare și le vom publica. Să continuăm să creăm colecția noastră de rezumate împreună.
În total, există 19436 rezumate.
Cultura este unul dintre cele două cuvinte cele mai complexe folosite în utilizarea noastră practică și științifică. Acest lucru se datorează în parte faptului că are o istorie complexă și complicată a limbajului și, în parte, pentru că este folosită de concepte extrem de complexe în diferite discipline științifice și, de asemenea, într-o varietate de sisteme de gândire.
Despre formarea și dezvoltarea diferitelor semnificații ale cuvântului culturii, a spus lingvistul Williams. Apariția acestui cuvânt în diferite limbi europene a fost imediat precedată de cuvântul latin Cultura, derivat din colere. Acestea din urmă aveau multe înțelesuri: să locuiască, să cultive, să patroneze, să se închine și să le cinstească. Unii dintre ei au format în cele din urmă termeni independenți, deși se suprapun parțial. Deci, sensul de a se stabili prin colonul latin a fost transformat într-o colonie și citit, închinându-se prin cultul latin - într-un cult. În limba engleză, cultura cuvântul inițial a făcut sens pentru a dezvolta, cultiva, deși cu un dram de serviciu, reverența, iar englezii medievală este uneori drept a fost folosit ca un serviciu. În toate cazurile de utilizare precoce, cuvântul "cultură" înseamnă procesul de cultivare, cultivarea ceva, animale și plante. Acest lucru a dus la apariția unor semnificații suplimentare ale cuvântului, cum ar fi limba engleză. Coulter-share, derivat din cultura latină, care denotă aceeași pistol. Evoluția în continuare este în mod evident legat de transferul de idei cu privire la cultivare, cultivarea proceselor naturale ale dezvoltării umane, cu metodele agricole, ferma pentru o lungă perioadă de timp este salvat. Deci, Francis Bacon a vorbit despre "cultură și îngrășăminte".
Două puncte ar trebui notate în mod special. În primul rând, metafora devine din ce în ce mai familiară, până când termenii precum cultura minții sunt percepuți direct și direct și nu într-un sens figurat; în al doilea rând, cuvântul cultura care tinde spre procese private a fost din ce în ce mai utilizat în caracterizarea proceselor de dezvoltare și îmbunătățire
în general, ceea ce însemna universalizarea termenului. La începutul secolului al XIX-lea al secolului al XIX-lea a început o istorie modernă și diversă a cuvântului cultura.
Aproximativ aceleași procese (deși cu anumite întârzieri) sunt notate în limba rusă. Cuvântul de cultură a fost înregistrat pentru prima dată în Dicționarul de Cuvinte al Cuvintelor Exterioare, dar nu a avut nici o aplicație specială și nici nu a apărut în mintea doomei. Dar deja în anii '60 se situează în mod corect în dicționarele limbii ruse, iar în anii '80 devine larg răspândită. Potrivit lui V. Dal, cultura - este prelucrarea și îngrijirea, cultivarea, educația, mentalitatea și morala.
În mod similar, termenul civilizație a intrat în Rusia împreună cu cărțile de traducere corespunzătoare. În secolul XX, în Rusia, starea generală a societății, sau chiar nivelul de educație sau anumite persoane, a fost contrară cu sălbăticia sau barbaritatea. Să încercăm să rezumăm dezvoltarea lingvistică a cuvântului culturii în limbile moderne:
1) desemnarea abstractă a procesului general de dezvoltare intelectuală, spirituală și estetică;
2) desemnarea stării societății bazată pe lege și ordine, softness-ul moralității etc. în acest sens, cuvântul cultura coincide cu una din semnificațiile cuvântului civilizație;
3) o referire abstractă la trăsăturile modului de existență sau mod de viață specific unei anumite societăți, unui grup de oameni, unei perioade istorice;
4) desemnarea abstractă a formelor și produselor de activitate intelectuală și, mai presus de toate, artistică: muzică, literatură, pictura, teatru, cinematografie și. (adică tot ceea ce face Ministerul Culturii); probabil, acest sens al cuvântului de cultură este cel mai des întâlnit între publicul local. Semnificațiile enumerate ale cuvântului "cultura" sunt interdependente parțial în origine, parțial în sens.
cultura în sensul cel mai larg al cuvântului este ceea ce te face străin când pleci de acasă. Cultura include toate credințele și așteptările, care sunt exprimate și prezintă oameni ... Când ești în grup, printre oameni care împărtășesc o cultură comună, nu trebuie să se gândească și de a proiecta cuvintele și faptele lor, pentru voi toți - și tu, și ei văd lumea în principiu în același mod, știți ce să așteptați unii de la alții. Dar, fiind într-o societate extraterestră, veți avea dificultăți, un sentiment de neputință și dezorientare, care poate fi numit șoc cultural. Esența șoc cultural - conflictul de norme și atitudini culturale vechi și noi, vechi intrinsecă individului ca reprezentant al societății în care a sosit. Strict vorbind, este vorba despre un conflict de două culturi la nivelul conștiinței individuale. Potrivit lui Bock, există cinci modalități de a rezolva acest conflict: primul poate fi numit ghettoizare. Exemplu: în aproape orice oraș major, zone mai mult sau mai puțin izolate sau închise, populate de reprezentanți ai altor culturi. Se Chinatowns Chinatowns și întreg, blocuri sau zone în care oamenii se stabilească din alte țări din Commonwealth și diferite, de obicei, de aceeași naționalitate sau credință.
A doua cale este asimilarea, care este, de fapt, opusul ghetoizării. În cazul de asimilare a individului, dimpotrivă, își abandonează complet cultura lui și se străduiește să internalizeze pe deplin viața culturală fundalul necesară a culturii străine. Dar acest lucru nu este întotdeauna posibil. Motivul pentru aceasta este rezistența mediului cultural, despre care intenționează să devină membru. O asemenea rezistență apare, de exemplu, în Franța și Germania, pentru localnicii din Rusia și țările comunității. Chiar și cu stăpânirea deplină a unei limbi străine realizare a unui nivel acceptabil, mediul nu le acceptă ca și propria lor, ei postoyannovytalkivayutsyav mediul, care poate fi numit ghetou invizibil - ca urmare membri ai tribului forțat după locul de muncă doar pentru a comunica unele cu altele.
Cea de a treia modalitate de a rezolva un conflict cultural este un intermediar, care constă în schimburi culturale și interacțiune. În general, rezultatele unei astfel de interacțiuni nu sunt întotdeauna evidente chiar în momentul implementării acesteia. Ele devin vizibile și semnificative după un timp considerabil.
În al patrulea rând - asimilare parțială, atunci când o persoană donează cultura lor în favoarea mediului cultural în parte, adică, într-o oarecare una dintre sferele vieții, cum ar fi munca este ghidat de normele și cerințele mediului cultural și în familie, în timpul tău liber, în sfera religioasă - normele culturii lor . Și, în sfârșit, al cincilea este colonizarea. Pentru a determina mecanismul de colonizare în forma cea mai generală este foarte simplu. Despre colonizare, puteți vorbi despre când reprezentanții culturii străine, care au sosit în țară, își impun în mod activ propriile valori, norme și comportamente.
A) cunoștințe, idei, convingeri și alte generalizări ale experienței umane; B) valorile, normele, scopurile și idealurile;
C) tradiții, obiceiuri, ritualuri.
ceva care este transmis de oameni de la o generație la alta.
Acea parte a culturii materiale și spirituale, care a fost creat de generațiile trecute, transmise generațiilor următoare, acceptate și asimilate de către acestea, este un patrimoniu cultural. Nu tot trecutul culturii acționează ca un patrimoniu cultural, ci doar acea parte a acestuia care este recunoscută ca fiind interesantă și utilă pentru generațiile actuale și folosită de ei. Deci, nu toate moda din ultimele decenii și secole, care se reflectă, de exemplu, în muzee sunt incluse în patrimoniul, ci numai cele care sunt folosite în mod modern.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: