Manualul microeconomic - capitolul 1

1. conceptul și obiectul economiei

Pentru prima dată conceptul de "economie" (din cuvântul grecesc "oikos" - casa, economia, "nomos" - regula, legea) a fost formulat de filozoful antic grec Aristotel. Traducerea literală a economiei grecești antice înseamnă legile economiei.







În condițiile moderne, economia înseamnă o modalitate de organizare a activităților economice ale oamenilor, menită să creeze beneficiile necesare pentru satisfacerea nevoilor societății. În același timp, nevoile societății tind să crească, în condițiile unor resurse limitate.

Nevoile economice ale societății, ca un set de indivizi constituenți, sunt nesfârșite.

Aproape ca motivul principal al activității economice sunt tocmai nevoile oamenilor (Tabelul 1.1).

Clasificarea nevoilor prin a. Maslow

Nevoi fiziologice (foame, sete)

Nevoile de auto-conservare (siguranță, securitate)

Nevoi de respect (respect față de sine, recunoaștere, statut)

Nevoi de auto-afirmare (auto-dezvoltare, auto-realizare)

Mijloacele care satisfac nevoile se numesc beneficii.

Activitatea economică a oamenilor este un proces continuu continuu de modelare a beneficiilor. În condițiile moderne, procesul de creare de bunuri a luat forma unei producții sociale.

Beneficiile, în funcție de participarea unei persoane la procesul de producție, sunt împărțite în economie și neeconomică (Tabelul 1.2).

Beneficii economice și non-economice

Bunurile economice (bunuri și servicii) se caracterizează prin: un număr limitat, necesitatea costurilor de producție, disponibilitatea unui preț de piață

Produsele non-economice se caracterizează prin: cantități practic limitate, lipsa costurilor de producție, lipsa unui preț de piață

Un loc special în procesul de activitate economică este acordat bunurilor economice care au o clasificare a subiectului (Tabelul 1.3).







Mijloacele necesare pentru producerea bunurilor economice (bunuri și servicii), numite resurse economice, sunt limitate.

1 Vor fi discutate în detaliu mai târziu în acest subiect.

Cele mai importante resurse economice sunt terenul, forța de muncă, capitalul1. Aceste trei grupuri de resurse economice sunt numite de obicei principalii factori de producție din economie. Acești factori au o proprietate comună - o limitare relativă - și, prin urmare, se numesc resurse rare.

Pe baza unor circumstanțe obiective, resursele economice pot fi împărțite în limite absolut limitate și relativ limitate de condiția de limitare.

Absolute limitate înțeleg inadecvarea resurselor economice pentru a satisface simultan toate nevoile societății (Figura 1.1). Dar resursele sunt suficiente pentru a satisface nevoile individuale, ceea ce determină limitări relative.

Nevoile societății (nelimitate)

Resursele economice (limitate)

Fig. 1.1. Interdependența dintre nevoile societății și resursele economice

În acest sens, economia ca știință se ocupă de studierea problemelor legate de satisfacerea nevoilor societății prin utilizarea unor resurse limitate.

Economia este o știință socială care studiază organizarea activităților economice ale oamenilor care vizează crearea beneficiilor necesare pentru a satisface nevoile societății în condiții de resurse limitate.

Combinarea resurselor economice, în cadrul unor relații de producție, se numește modul de producție.

Principala problemă a economiei este rezolvarea contradicției dintre dorința oamenilor de a-și satisface nevoile nelimitate și lipsa (resursele) de resurse la dispoziția lor și folosite în acest scop. Resursele limitate încurajează economia să caute cele mai eficiente și optime metode de a le folosi pentru a răspunde mai bine nevoilor societății.

Subiectul economiei este relațiile economice ale oamenilor care apar în procesul de producție, schimb, distribuție și consum al bunurilor și serviciilor materiale ca rezultat al utilizării eficiente a resurselor limitate pentru a satisface nevoile nesfârșite ale societății.

Obiectul studierii economiei este activitățile economice ale oamenilor, fără de care este imposibil să se atingă anumite obiective și interese ale vieții individului și ale societății în ansamblu.

Trebuie remarcat faptul că economia nu este un set de reguli de îmbogățire, ci este în primul rând un instrument, o modalitate de înțelegere a realității economice, ceea ce face posibilă luarea unei decizii corecte.

Aproape fiecare persoană este un participant al relațiilor economice, un subiect al sistemului economic și, prin urmare, stăpânirea acestui instrument, cunoașterea fundamentelor economiei îi permite să facă alegerea corectă în multe situații economice.







Articole similare

Pagina anterioară

Pagina următoare

Trimiteți-le prietenilor: