Desigur, unele episoade luminoase sunt amintite, mai ales dacă sunt însoțite de o căldură emoțională suficient de puternică. De exemplu, în cadrul unei reuniuni de decontare de frontieră (1973), partea chineză și-a exprimat protestul puternic față de faptul că grănicerii sovietici în partea de vest a frontierei ar fi fost bătut păstorii chinezi au luat oile lor, și un cuplu, apoi a zburat cu elicopterul. Potrivit părții sovietice, polițiștii de frontieră, care zboară în jurul frontierei cu elicopterul, au găsit mai multe turme de oi, care se presupune că invadează adâncurile teritoriului sovietic. După ce au căzut, au explicat ciobanilor chinezi că s-au aflat într-o zonă care nu era prevăzută de regulamentele privind activitatea economică, le-au tratat cu dulciuri, au băut ceai și au zburat. Protestul, firește, este respins. În ceea ce privește adevărul, ea, ca întotdeauna, se pare că se află undeva în mijloc. Dacă vă imaginați această scenă de comunicare, ca să spun așa, de la prima vedere, atunci, știți, conversația pur și simplu nu se poate face fără miel. Sa întâmplat în Pamirs. Trebuie remarcat faptul că până în prezent toate problemele de frontieră cu vecinul nostru vechi, spre satisfacția ambelor părți, sunt soluționate.
A doua zi, în timpul pauzei, în timp ce în foaierul cabanei regale și aparent inspirat de opera „Barbierul din Sevilla“, Jiang Zemin, el a decis să cânte și a început cu un bine-cunoscut și popular în China, cântece rusești din Războiul Civil și războaie mondiale. Avea un bariton plăcut și cânta în limba rusă, cunoscând toate cuvintele. Din păcate, câțiva ruși i-au putut să-i cânte.
În timpul întâlnirilor oficiale, conducătorii, conform protocolului, trebuie să vorbească în limba lor maternă "pentru un interpret". La o întâlnire informală, fiecare dintre ei poate trece la limba interlocutorului. Li Peng - absolvent al uneia dintre universitățile din Moscova, până de curând prim-ministrul Chinei - vorbeste bine și rusă.
Delegația Comitetului de Stat pentru Știință și Tehnologie a vizitat China în toamna anului 1988. Relațiile cu China au fost ajustate treptat, și ca prima rândunică de la Beijing pe teritoriul odată ce aliniat cu ajutorul specialiștilor Fairgrounds sovietice (cum ar fi ENEA) a fost aranjat pentru a demonstra realizările noastre în domeniul științei și tehnologiei. Au apărut numeroase celebrități: de două ori Eroul cosmonautului Uniunii Sovietice Alexandru Alexandrov, faimosul oftalmolog Svyatoslav Fyodorov și mulți alții. Expoziția a fost vizitată de premierul Li Peng. El a cerut imediat interpretului (în acest caz al meu) să traducă numai atunci când nu a înțeles explicațiile specialiștilor ruși. Unul dintre standuri, a făcut o pauză, apoi a existat o conversație remarcabilă cu Sviatoslav Fiodorov, care în acel an se pregătește să organizeze o serie de operațiuni demonstrative în China. S. Fedorov, după cum știți, a fost un om cu spirite înalte, impulsiv, încărcat de idee. El a început să vorbească despre planurile sale, în special despre construcția navelor speciale cu clinici la bord, care pot rezolva problema ochilor sănătoși din întreaga lume. "Acest lucru va necesita aproximativ 6 miliarde de dolari - a spus S. Fedorov. - Producția unui submarin nuclear costă acum 3 miliarde de dolari. Două astfel de bărci și toată lumea vor putea scoate ochelarii. " Când terminase, se uită curios la Li Peng. Primul ministru chinez a zâmbit, sa gândit puțin și nu fără răutate a remarcat: "Bine. Deci nu le construiți. "
În China, multe dialecte diferite. Că acestea au o complet diferite sisteme fonetice conduce la faptul că, să zicem, la Beijing A (normativ pronunțat în China, bazat pe dialectul Beijing) nu au înțeles din Shanghai, dacă el vorbește în dialectul lor natal. Diferențele telefonice nu vor fi mai puțin izbitoare decât între ruși și georgieni. Singurul lucru care unește toți purtătorii de dialecte este hieroglifele, care sunt la fel în întreaga China. Un exemplu tradițional. Caracterul chinezesc pentru cuvântul "ceai" se pronunță în nordul țării ca "cha" (cuvântul rusesc "ceai" provine din cha "cha"). Dar același hieroglif în sudul Chinei va fi pronunțat "te", care, apropo, în franceză și engleză, respectiv, a dat "te" și "ti". De aceea chinezii și nu pot trece la o scrisoare alfabetică, pentru că vor înceta imediat să se înțeleagă reciproc.
Un chinez care vorbește în chineză normativă, dar cu accent de dialect puternic, îl determină pe interpret să-și piardă oroarea. Este ca și cum ai asculta un vorbitor japonez în ucraineană. Și dacă vorbitorul este peste optzeci și îi lipsește o duzină de dinți? Acesta este un dezastru! A existat un incident la un nivel ridicat, atunci când a trebuit să „ureche“ un tânăr interpret chinez să-l traducă un om chinez vechi (pe care am înțeles doar prin experiență), care a vorbit cu un accent teribil. Cu alte cuvinte, l-am tradus din chineză în chineză, după care se putea deja traduce în rusă. Interpretul chinez pur și simplu nu a înțeles ce spune compatriotul ei. Și el vorbea numai cu un accent de dialect. Interpretului îi este permis să îl întrebe pe interpret, dar numai în cazuri extreme. Este cunoscut faptul că Mikoian, care a vorbit în limba rusă, cu un accent greu, nu infricosator ca se cere să repete traducători (am avut din fericire o șansă să-l traducă doar o singură dată, la o recepție în grădina de la Kremlin Taynitskom după Festivalul Tineretului Mondial VI și studenți în 1956). În Cuba, AI Mikoyan a îndurat mult timp întrebarea interpretului său, pentru că el credea că este un cubanez. Aflând că a fost interpretul delegației, a făcut imediat un scandal. Un exemplu de "ficțiune de vorbire" a lui Anastas Ivanovici de neuitat. ! Când a vorbit „Dazdys, Sys Sys“, un traducător experimentat, apoi a vorbit: „Trăiască Uniunea Sovietică!“. Deci, traducătorul are nevoie și de o ureche bună și de o intuiție. Și, în general, indiferent de ce a auzit interpretul, traducerea ar trebui să sune în orice situație. Scrie-te, dar nu tăce.
De obicei, audiența poate auzi traducerea spectacolelor unor artiști străini prin căști. Traducătorul are un text editat al piesei, pe care o vorbește sincron cu replicile actorilor, adică le repetă. Există un alt mod de a traduce. Textul piesei este aproape complet transferat la diapozitive, care sunt prezentate în timpul performanței pe două ecrane mici instalate de-a lungul marginilor scenei. Acestea sunt titluri originale. Dificultatea este că o replică lungă (monolog) nu se potrivește pe un singur diapozitiv și, prin urmare, este necesar să se gândească în mod clar la locurile de andocare. În plus, privitorul se poate vedea ultima serie de caractere pe ecran, acestea trebuie să fie suficient de mare, dar există mai mult de 28 de unități în cadrul nu livrează. Astfel, este necesară o lucrare preliminară considerabilă cu textul.
Recent, unele teatre de teatru rusești și-au desfășurat turneele în Taiwan. Rețineți că multe dintre piesele clasice ruse au fost traduse în limba chineză în anii 1920 și 1930. Traducerile nu sunt întotdeauna perfecte și adesea abundă de erori.
Turin: Cine este el?
Gregory: Probabil din partea asiaților.
Turuzina: De ce crezi ca un asiatic?
Gregory: Este foarte înfricoșător, domnule. Deci, chiar e înfiorător să privim. Dacă doamna, seara, nu-l aduci pe Domnul.
Cum să fii un interpret? Ce trebuie să fac, pentru a nu ofensa sentimentele naționale ale asiaților vulnerabili, în acest caz chinezii? Cazul nu este cel mai rău în practica traducătorilor. În traducerea persană a "inspectorului", soția primarului a trebuit înlocuită cu oa doua fiică, pentru că curtea pentru o femeie căsătorită în Iran este pedepsită cu moartea. Khlestakov ar fi fost foarte ghinionist.
Și mai dificilă este jocul cuvintelor. În același joc Ostrovsky:
Gregory: Doamna, a venit urâtul.
Turusina: Grigory, nu trebuie să-ți fie rușine! Ce e urât? Doamne proastă. Veli la hrănit.
În "Orașul Váňa" al lui AP Chekhov există două fraze:
Marina: ... Doar acum au ridicat zgomotul, arderea este una!
Telegin: Da, o poveste demnă de peria lui Aivazovski.
Nu numai că nimeni din Taiwan nu știe cine este Aivazovski, și chiar remarca lui Telegin, a spus în mod necorespunzător, este aproape imposibil de explicat privitorului.
Cu toate acestea, în cele din urmă, în toate exemplele de mai sus, rezultatul a fost încă găsit și transferul a avut loc.
Trebuie să-i mulțumim tinerilor Sinologi de astăzi care studiază la Facultatea de Est a Universității de Stat din St. Petersburg. Deja de la banca studenților (după un stagiu de un an în China), mulți dintre ei sunt pregătiți să lucreze ca interpreți și ghiduri cu chinezi. Aceasta este o bază excelentă pentru îmbunătățirea abilităților de traducere. Și munca de la cel mai înalt nivel este un test serios pentru orice traducător și se pare că acest tip de muncă grea va putea, de asemenea, să aibă grijă de studenții universității noastre, a căror școală orientală este citată în întreaga lume.
Deci, interpret simultană trebuie să fie un sistem nervos puternic, ar trebui să fie în măsură să se concentreze în cele din urmă, au o memorie bună, de reacție rapidă, curaj, ingeniozitate, viziune largă, măiestria, umor și, doar în cazul în ... o bună cunoaștere a limbii, inclusiv număr și rusă - doar nimic. Și restul ...
TRADUCERE SINCRONĂ ÎN OGLINĂ DE PRESĂ
De la sosirea duminică, președintele sovietic Mihail Gorbaciov a primit multă laudă - pentru sfârșitul Războiului Rece, eliberarea Europei Răsăritene ... dar, printre toate acestea, nu a avut capacitatea de a vorbi chinez. Raportul TV al discursului lui Gorbaciov adresat parlamentarilor și oamenilor de afaceri, care a fost difuzat ieri, a arătat că buzele sale s-au mutat în ritmul celui mai pur limbaj chinez. Să nu fim înșelați. A fost vocea interpretului său NA Speshnev, un renumit sineolog rus, care își amintește în exterior un pic de Gorbaciov însuși. Speshnev, de 62 de ani, are o istorie de vorbire pentru liderii lumii celebre. Când Gorbaciov a călătorit în China în 1989, Speshnev, care sa născut la Beijing și a mers acolo la o liceu chinez până la vârsta de 16 ani, la însoțit și a tradus în majoritatea cazurilor. El a tradus, de asemenea, liderii sovietici N. Hrușciov și L. Brejnev. Fostul vice-rector al Universității din Leningrad a petrecut ultimii doi ani în Taiwan ca profesor de literatură rusă la Universitatea Națională din Taiwan și la Universitatea Zhengzhi.
Vizita lui Gorbaciov în Taiwan a făcut o stropire. Pe lângă farmecul lui Gorbaciov și soția sa, ar trebui să fie considerat cel mai mare atenție, a atras traducător său. Oare Gorbaciov a vorbit în fața unui public sau la o conferință de presă, acest lucru a fost dl Gorbaciov pereche perfectă. Acest lucru a fost reflectat nu numai în traducere simultană, dar, de asemenea, transferul de emoții, intonație, precum și în selectarea vocabularului și stilul de exprimare. În ultimii ani, Taiwan a sosit o mulțime de celebrități internaționale, dar că traducătorul ar putea ajunge astfel ca astfel de înălțimi, probabil pentru prima dată. Puteți spune că aceasta este cea mai înaltă clasă ...
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: