Proiectul despre lumea din jur (grupul junior) pe proiect - "Laboratorul pentru mic

Copilul învață lumea din jur prin diferite tipuri de activități specifice fiecărei vârste concrete, care formează psihicul copilului. Educația ecologică a unui copil preșcolar se bazează pe o abordare activă. Sub ecologizarea activității preșcolarului se înțelege îmbogățirea conținutului său în detrimentul componentei ecologice. În scopul educației ecologice, într-o măsură sau alta, pot fi utilizate toate tipurile de activități.







Copilul învață lumea din jur prin diferite tipuri de activități specifice fiecărei vârste concrete, care formează psihicul copilului. Educația ecologică a unui copil preșcolar se bazează pe o abordare activă. Sub ecologizarea activității preșcolarului se înțelege îmbogățirea conținutului său în detrimentul componentei ecologice. În scopul educației ecologice, într-o măsură sau alta, pot fi utilizate toate tipurile de activități.

Pentru ca cunoștințele copiilor despre natură să fie conștiente, în grădiniță se folosesc experimente simple. Experiența este observarea, care are loc în condiții special organizate. Experimentele contribuie la formarea la copii a interesului cognitiv în natură, dezvoltarea observației, activitatea mentală. În fiecare experiment, se dezvăluie cauza fenomenului observat, copiii sunt aduși la judecăți, concluzii. Se precizează cunoștințele despre proprietățile și calitățile obiectelor naturale (pe proprietățile zăpezii, nisipului, apei, plantelor etc.). Experimentele au o importanță deosebită pentru copii pentru a înțelege relațiile cauză-efect.

Experiența trebuie întotdeauna construită pe baza ideilor existente pe care copiii le-au primit în procesul de observație și muncă. Prescolarii trebuie să fie clari în ceea ce privește sarcinile și obiectivele lor. Când discutăm despre rezultatele experienței, educatorul aduce copiii la concluzii și judecăți independente.

În grădiniță, experimentele se desfășoară cu obiecte de natură neînsuflețită, plante și animale, dar educatorul trebuie să-și amintească că nu trebuie să dăuneze și să dăuneze nici plantelor, nici animalelor. Experimentele cu obiecte de natură neînsuflețită sunt mai potrivite pentru desfășurarea în laboratoare.







Laboratorul este un nou element al mediului în curs de dezvoltare. Este creat pentru dezvoltarea interesului cognitiv al copiilor, formarea abilităților de cercetare și bazele unei viziuni asupra lumii științifice. În același timp, laboratorul reprezintă baza pentru o activitate specifică a copilului (lucrul în laborator implică transformarea copiilor în "oameni de știință" care efectuează experimente, experimente, observații pe teme diferite).

Alocarea unei încăperi separate la laborator permite realizarea unei varietăți de activități de cercetare, inclusiv cercetări independente. Este de dorit ca laboratorul să aibă robinete de apă și chiuvete. Acest lucru va permite copiilor să-și spele mâinile imediat după orele de curs, iar cadrele didactice pun rapid în ordine mese, echipamente. Proiectarea laboratorului nu necesită costuri suplimentare. În funcție de dimensiunea camerei din laborator pot fi fie mese mici, fie mese cu scaune. Rafturile (rafturile) pentru echipamente și materiale sunt, de asemenea, plasate aici.

De cele mai multe ori, ca echipamente pentru efectuarea experimentelor, se folosesc materiale de ambalaj junk de diferite dimensiuni și forme: cupe de diferite grade de transparență (de la iaurt, smântână și alte produse lactate, înghețată), cutii de prăjituri etc. linguri de plastic pentru materiale în vrac, bastoane, tuburi de cocteil (noi), hârtie de filtru (cum ar fi bloturi sau șervețele). Selectarea echipamentului este bună pentru a atrage copii și părinți, în acest caz însăși procesul de proiectare a laboratorului va avea o valoare educațională. Pentru demonstrarea experimentelor individuale, cutii transparente de plastic adecvate pentru cereale. Pentru a efectua diverse studii în laborator și pe plimbări, este bine să cumpărați lămpi. Laboratorul trebuie să aibă materiale naturale destinate diferitelor studii: nisip, argilă, pietre, semințe de plante (nu eșantioane de colecții, și anume materiale de masă pentru organizarea de cursuri).

Este necesar să se organizeze o lecție astfel încât fiecare copil să aibă ocazia să efectueze acest experiment pe cont propriu. Sunt posibile studii colective sau demonstrații ale experiențelor profesorului, dar trebuie să existe și o muncă individuală. Ecologiștii, profesorii preșcolari spun că este foarte important pentru copil să aibă propriul set de materiale pentru experiență sau experiment, astfel încât el însuși să poată îndeplini sarcina și să compare rezultatele muncii sale cu rezultatele altor copii.







Trimiteți-le prietenilor: