Torsiunea arcului

(EN) Invenția se referă la construirea de mașini. Esența invenției constă în faptul că, în mecanismul de torsiune al arcului, arcul de torsiune este localizat între două cuple care sunt prevăzute cu suprafețe de susținere destinate capetelor cooperante ale arcului. Aceste suprafețe suport sunt orientate în direcția răsucirii acestor capete. Cuplajele sunt instalate cu posibilitatea de rotație unidirecțională în corp și pe axă. Interacțiunea cuplajelor cu axa și corpul este realizată în direcția tangențială și limitează direcția posibilă a rotației cuplajelor. Cuplajele se rotesc în raport cu corpul în direcția răsucirii capetelor bobinelor arcului și se rotesc în jurul axei în direcția răsucirii capetelor opuse ale arcului. Interacțiunea cuplajelor cu axa este realizată în direcția strângerii capetelor corespunzătoare ale arcului prin suprafețele de susținere formate pe axă și opritorii care se fac pe cuplaje. Interacțiunea cuplajelor cu corpul este realizată în direcția răsucirii capetelor opuse ale arcurilor prin suprafețele de susținere formate în cuplaje și opritorii care se fac pe corp. Rezultatul tehnic este simplificarea structurilor. 1 z.-l, 16 il.







Soluția tehnică se referă la ingineria mecanică și este adecvată pentru utilizarea ca element elastic în dispozitivele care funcționează cu invers. Astfel de dispozitive pot fi: un mecanism de resetare a ușii, care se deschide în două direcții [1], mecanismul de resetare a scaunului sau a spătarului scaunului [2] și așa mai departe.

In cadrul arcului de torsiune al unei acțiuni bidirecționale [3], elementul elastic este realizat sub forma a două arcuri care au direcții diferite de înfășurare și sunt dispuse coaxial. Arcurile sunt plasate între cele două cuple. Capetele arcurilor sunt conectate la ambreiajul acționat, iar ambreiajul de susținere este prevăzut cu suprafețe suport pentru capetele opuse ale arcurilor. Aceste suprafețe suport sunt orientate spre răsucirea acestor capete ale arcurilor.

Această decizie tehnică este luată ca un prototip.

Dezavantajul acestei soluții tehnice este prezența a două arcuri de torsiune diferite, ceea ce complică designul.

REZUMATUL INVENȚIEI Obiectul prezentei invenții este de a simplifica proiectarea prin utilizarea unui singur arc de torsiune.

Arcul de torsiune Mecanismul arcului de torsiune este dispus între cele două ambreiaje, în care primul dintre ele are o suprafață de reazem pentru capătul corespunzător al arcului. Această suprafață suport este orientată în direcția răsucirii acestui capăt al arcului. Conform invenției, a doua cuplare este prevăzută cu o suprafață de susținere pentru al doilea capăt al arcului, care este orientat în direcția răsucirii sale. Cuplajele sunt instalate cu posibilitatea de rotație unidirecțională în corp și pe axă. Interacțiunea cu cuplajele axe și carcasa este realizată tangential direcție (tangențial) și restricționează direcțiile de rotație posibile cuplaje. Cuplajele sunt relative cu posibilitate de rotire la carcasă, în direcția de răsucire a interacționa cu ele, iar capetele arcului sunt pivota în jurul axei în direcția de răsucire capetele opuse ale arcului. Interacțiunea cu cuplajele axe implementate în direcția de răsucire corespunzătoare (care interacționează cu cuplaje) formate prin capetele arcului pe axa suprafețelor portante și dopurile care sunt formate pe cuplaje. cuplaj Interacțiunea cu carcasa este realizată într-o direcție de răsucire capete opuse prin arcuri formate pe suprafețele portante și cuplaje bonturi care sunt formate pe carcasă.

Suporții pe cuplaje sunt realizați sub forma unor știfturi radiale atașate la ele, care sunt conectate la cuple și situate în fante realizate pe axă. În aceste caneluri există suprafețe suport pentru interacțiunea cu știfturile de cuplare. Suporturile pe corp sunt realizate sub formă de știfturi radiale, care sunt conectate la caroserie și sunt situate în caneluri, care sunt realizate în ambreiajele corespunzătoare și pe axă. În canelurile cuplajelor există suprafețe de susținere pentru a intra în contact cu aceste știfturi, iar în caneluri nu există suprafețe de susținere, iar axa nu este capabilă să interacționeze cu bolțurile care sunt conectate la carcasă.

SCURTĂ DESCRIERE A FIGURILOR [0013] în cele ce urmează, invenția va fi descrisă în detaliu cu referire la desenele însoțitoare, în care: - fig. 1 prezintă o vedere generală a unui mecanism de torsiune al arcului pentru o ușă cu acționare dublă cu o tăietură locală; Fig.2 este o secțiune de-a lungul II-II din fig. 1; -fig.3 este o vedere în secțiune conform figurii III-III, pe o scară mărită; - fig.4, secțiune de-a lungul IV-IV din fig. 1; Figura 5 este o vedere în secțiune de-a lungul V-V din fig. 1; -fig.6 este o vedere în secțiune de-a lungul VI-VI din fig.1 pe o scară mărită;
- FIG. 7 prezintă o vedere generală a unui mecanism de torsiune cu arc cu o tăietură locală;
- - fig.8, vedere a arcului de torsiune în conformitate cu săgeata VIII-VIII;
- 9 este o vedere în secțiune de-a lungul IX-IX din fig.7;
- - fig.10, secțiune de-a lungul X-X din fig.7;
- 11 este o vedere în secțiune transversală de-a lungul XI-XI din fig.7;
- - fig.12, secțiune de-a lungul secțiunilor XII-XII din fig.7;
- Figura 13 prezintă posibilele dependențe ale rezistenței arcului față de unghiul de rotație pentru mecanismele luate în considerare;
- Fig.14 ilustrează posibila poziție inițială a capetelor arcului;
- 15 prezintă o poziție inițială posibilă a capetelor arcului;
- 16 prezintă o poziție inițială posibilă a capetelor arcului.

Metoda conform invenției
1-16 ilustrează cele mai bune exemple de realizare ale invenției.

Un mecanism cu arc de torsiune (1-6) cuprinde o ușă 1, care este fixat pe arborele 2. Arborele este susținut de lagărul de alunecare 3 montat în carcasa 4, care este fixat în prag, și 5 este axa de rotație a arborelui 2. Ușa 1 poate fi rotit din poziția de pornire în ambele direcții de-a lungul săgeților 7 și 8 (fig.2). Limitarea unghiului de rotație a ușii 1 este realizată prin intermediul opririlor speciale, care nu sunt arătate în figurile 1-6.







Arborele 2 este conectat la axa 11 (fig.1, 2), care este de asemenea montată în carcasa 4 prin cuplaje rotative 12, 13 (fig.3-5). Între cuplajele 12 și 13 este dispus un arc de torsiune 14 pe axa 11, care cooperează cu suprafețele suport 12a și 13a la capetele sale 14a și 14b (fig.4.5). Axele capetelor 14a și 14b ale arcului sunt situate în planuri perpendiculare pe axa rotației lor. Suporturile 12a și 13a sunt formate pe cuplajele 12, 13 și sunt orientate în direcția strângerii capetelor 14a și 14b ale arcului 14 (săgeată 8 și, respectiv, 7).

Axa 11 cu ajutorul suprafeței suport 11a (fig.3) interacționează cu pivotul 12c al manșonului 12 în direcția strângerii capătului 14a al arcului 14 (săgeata 8). Axa 11, prin intermediul suprafeței suport 11b (fig.6), interacționează cu reazemul 13c al manșonului 13 în direcția strângerii capătului 14c al arcului 14 (săgeata 7). Astfel, interacțiunea axei cu ambreiajele are loc într-o direcție tangențială (tangențială la axă), adică în planuri paralele cu planurile de rotație ale capetelor arcului în direcția răsucirii acestor capete.

Ambreiajul 12, prin intermediul suprafeței de susținere 12c (fig.3), interacționează cu reazemul 4a al carcasei 4 în direcția strângerii capătului 14c al arcului 14 (săgeata 7). Ambreiajul 13 interacționează cu capătul 4c al carcasei 4 în direcția strângerii capătului 14a al arcului 14 (săgeata 8) prin intermediul unei suprafețe de susținere 13c (fig.6).

Mecanismul de arc dublu torsiune cu acțiune (7-12) cuprinde o carcasă 21 în care este montat rotativ ax 22, ambreiaj 23, 24 și arc de torsiune 25. Arborele 26, care este atașat la pivotarea în ambele direcții ale obiectului (7 nu -12 arătat) conectat la axul 22 printr-un bolț 27. arcul 25 este dispus între ghearele 23, 24 și se cuplează cu 25a sale capete și 25b cu susținerea suprafețelor care sunt formate pe ambreiaje 23, 24 și sunt orientate în direcțiile respectivelor capete de torsiune care sunt arătate de săgețile 28, 29 (fig.8).

Axa 22 (Figura 10) de 22a suprafață de sprijin, care este format în 22b adâncitură, conlucrează cu un știft 31 care este fixat pe manșonul 23 și îndeplinește funcția de rezemare, orientată spre 25a capăt al arcului de torsiune 25 (săgeata 28). Ordonata 22 (Figura 11), prin 22c suprafață de sprijin, care este format în canelura 22d, reacționează cu un știft 32 care este fixat pe manșonul 24 și îndeplinește funcția de rezemare, orientată spre capătul arcului de torsiune 25, 25b (vezi săgeata 29).

Cuplajul 23 (Figura 9) cu 23a suprafață de referință, care este format în 23c uluc, reacționează cu un știft 33 care este fixat de carcasa 21 și este folosit ca reazem, orientat spre 25b torsiune capăt de arc (vezi săgeata 29). Cuplajul 24 (Figura 12), prin intermediul 24a suprafață de susținere, care este format în 24b adâncitură, conlucrează cu un știft 34 care este fixată la carcasa 21 și este folosit ca reazem, orientată spre 25a capăt al arcului de torsiune (săgeata 28). Pe axa 22 există caneluri 36, 37 care asigură rotirea liberă a arborelui 22 în raport cu carcasa 26 este posibil unghiul de rotație.

Funcționarea mecanismului
În timpul funcționării mecanismului (fig.1-6), ușa 1 poate fi rotită din poziția inițială pe ambele părți cu 90 ° (figura 2). Atunci când ușa 1 este rotită din poziția inițială așa cum este indicată de săgeata 8, arborele 2 transmite mișcarea axei 11 (fig.1, 3). Suprafața suport 11a cooperează cu dopul 12b și transmite o rotație de-a lungul săgeții 8 a manșonului 12, care răsucește capătul 14a al arcului 14 cu suprafața suport 12a (fig. Manșonul 12 este liber să se rotească în direcția săgeții 8 în raport cu carcasa 4 din poziția inițială (fig.3). Manșonul 13 cooperează cu suprafața de susținere 13c cu dopul 4a și nu se rotește în raport cu carcasa 4 în direcția săgeții 8 (fig.6). Suprafața suport 13a ține capătul 14b al arcului 14 (fig.5). Axa 11 se poate roti liber în raport cu manșonul 13 în direcția săgeții 8 (fig.6). Astfel, momentul strângerii arcului acționează asupra ușii 1, care tinde să o rotească în poziția inițială (figura 13).

Când ușa 1 este rotit din poziția inițială conform săgeții 7 arborele 2 transmite axa mișcării 11. 11c suprafeței suport (Figura 6) reacționează cu un 13c accent și transmite rotația conform săgeții 7 mufte13 că răsuciri sale 13a suprafață de sprijin a pune capăt 14b al arcului 14 (fig. 5). Cuplajul 13 este liber să se rotească în direcția săgeții 7 în raport cu carcasa 4 din poziția inițială (Figura 6). Cuplajul 12 se cuplează 12c suprafața sa de rezemare cu focalizare 4a și nu este în măsură să se rotească în raport cu carcasa 4 în direcția săgeții 7 (Figura 3). Suprafața 12a de sprijin deține 14a capăt al arcului 14 (Figura 4). Axa 11 se poate roti liber în raport cu manșonul 13, în direcția săgeții 7 (Figura 3). Astfel, ușa 1 acte de torsiune momentul arc care tinde să se rotească în poziția inițială (fig. 13). În cazul în stare liberă arcul se termină 14 sunt orientate astfel încât, în scopul de a le instala între cuplajele, este necesar pentru a strânge arcul la un unghi e (figura 14), atunci dependența de timp a rezistenței mecanismului cu arc 36 corespunde liniei (13). În cazul în stare liberă arcul se termină 14 sunt orientate astfel încât, în scopul de a le instala între cuplajele, nu este necesar pentru a strânge arcul (15), atunci dependența de timp a rezistenței mecanismului cu arc 37 corespunde liniei (13). În cazul în stare liberă arcul se termină 14 sunt orientate astfel încât la instalarea arcului între capetele sale și suprafețele de reazem formate prin cuplarea unele e1 unghi degajare (16), atunci dependența de timp a rezistenței mecanismului cu arc 38 corespunde liniei (13).

În timpul funcționării mecanismului prezentat în Figurile 7-12, arborele 26 (Figura 7) poate fi pivotat din poziția inițială în ambele direcții (de-a lungul săgeților 28, 29) la un unghi (Figura 8). Prin rotirea arborelui 26 din poziția inițială conform săgeții 28 conectat la acesta pe osie 22 de cuplare 23 transmite mișcarea (10), care răsucește 25a capăt al arcului 25 (Figura 8). Manșonul 23 este liber să se rotească în direcția săgeții 28 în raport cu carcasa 21 din poziția inițială (fig.9). În acest caz, manșonul 24 și capătul 25b al arcului 25 sunt fixați în raport cu carcasa 21 (figura 12).

Prin rotirea arborelui 26 din poziția inițială conform săgeții 29 conectat la acesta pe osie 22 Cuplaj 24 transmite mișcarea (11) care se răsucește capătul 25b al arcului 25 (Figura 8). Ambreiajul 24 este liber să se rotească în direcția săgeții 29 în raport cu carcasa 21 din poziția inițială (figura 12). În acest caz, manșonul 23 și capătul 25a al arcului 25 sunt fixați în raport cu carcasa 21 (figura 9).

Referințe
1. Brevetul US nr. 3.510.984, Cl. 49-326.

2. Brevetul US 5024485, cl. 297-312.

1. Mecanismul de arc de torsiune care cuprinde un arc de torsiune dispus între cele două cuplaje, dintre care unul are o suprafață de susținere pentru cooperarea cu un capăt corespunzător al arcului în direcția de strângere, caracterizată prin aceea că al doilea cuplaj este format de suprafața de sprijin pentru cooperarea cu al doilea capăt al arcului în direcția răsucire sale, de cuplare montat pentru rotire unidirecțională în carcasă și pe axa, care asigură faptul că axul suprafețele de reazem ale bonturilor și disponibile pe cuplajul x, precum și suprafețele portante formate pe cuplaje și culee formate pe carcasă, suprafețele de sprijin pe arbore și se sprijină pe ambreiajele cooperează pentru răsucire laterale care interacționează cu aceste cuplaje capetele arcului, iar suprafețele portante ale mânecilor și opriri interacționează carcasă de partea răsucirea capetelor de primăvară care nu interacționează cu aceste ambreiaje.

2. Mecanismul arc de torsiune, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că opritoarele de pe carcasa sunt formate ca conectate la acesta radial știfturi, se oprește la cuplaje sunt formate ca conectate la acesta radial piciorușe suprafețele sunt pe axa unei porțiuni formată pe axa de fante radiale , suprafețele de rezemare pe cuplaje sunt părții sub formă sunt formate pe caneluri radiale și pe axa, în zonele de amplasare a știfturilor conectate la carcasă, există caneluri radiale, în unghi mai mare decât un unghi total posibil de pivot.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: