Yesenia Pavlotski, lingvist-morfolog, expert al Institutului de Filologie, Informatică și Psihologie a Universității Pedagogice de Stat din Novosibirsk.
Cuvântul împrumut de astăzi este foarte popular și ne-am oferit o astfel de glorie pentru noi înșine. Rușii au oprit considerarea creditelor și împrumuturilor ca fiind periculoși, și-au schimbat atitudinea față de ei și au început să le perceapă ca un instrument financiar convenabil. În plus, pentru a crește distanța dintre oameni, și a fost într-un fel greșit să împrumute bani de la prieteni și vecini, ci de la bănci și instituții de credit - nici stângăcie, relații de afaceri.
Dar de ce împrumută, nu împrumut? La urma urmei, regula spune că sub formă de cazuri nominative, de acuzare, singurul număr este un împrumut. În plural, d. În cazuri indirecte - de asemenea, Acesta este un împrumut, dar un împrumut, un împrumut, un împrumut, un împrumut, împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi.
Această informație este percepută cu greu, iar eroarea împrumutului a devenit atât de frecvent încât nu mai este recunoscută ca o eroare.
Și cum a intrat acest cuvânt-impostor în discursul nostru?
Faptul este că limbajul tinde să se dezvolte, să evolueze și să absoarbă în mod activ noul, arată în timp tendința spre stabilitate sau instabilitate a anumitor fenomene și unități. Nu se poate spune că limba este simplificată sau devine mai complicată - ambele procese apar simultan la diferite niveluri ale sistemului. Undeva există o generalizare, undeva, dimpotrivă, există o fragmentare.
În acest caz - pe exemplul cuvântului loan - observăm transformarea paradigmei cazului unui cuvânt, adică simplificarea sistemului într-un anumit număr de forme - bazele sunt aliniate. Cu cât este mai frecvent folosirea cuvântului. Forma cazului inițial este ajustată indirect și se evidențiază un număr de împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi, împrumuturi. Doar astfel de cazuri arată dorința sistemului lingvistic de simplificare și uniformitate.
Dar acest lucru nu epuizează problemele monetare și lingvistice. Simplificarea celeilalte ordine se manifestă în exemplul verbelor și al împrumutului. Dicționarele ne spun că împrumuturile sunt împrumuturi și împrumuturile sunt împrumutate. Cu toate acestea, în practica de vorbire, cuvintele fac cu succes "pentru tine și pentru tipul ăsta". Pot să împrumut bani de la tine? - Da, te pot împrumuta puțin. Da, se întâmplă atunci când cuvântul "trage pe o pătură", însușindu-și câteva înțelesuri lexicale. Un exemplu de aceeași tendință este cuvântul rochie, care în practica de vorbire funcționează pentru trei: rochie, îmbrăcăminte și îmbrăcăminte.
Încă considerăm o eroare folosirea cuvântului pentru a împrumuta în sensul "împrumutării" și împrumutării cuvintelor, însă limba încearcă în mod clar să ne spună ceva, continuând să insistăm pe cont propriu.
uita-te la Argumente și fapte
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: