NATIONALISM, cred că este. ideologia și practica, și os-no-van-ny la pre-prelegerea despre națiune și intere-sah ca fiind cele mai înalte valori. În za-vii-si-mo-sti din no-mania, această astfel de acțiune, N. are două fundamentale. pentru-we-gra-zh-dansky sau go-su-dar-st-ven-ny și et-ni-che-sky. CET. N. origine în epoca dezvăluirilor burgheze și revoluționare și a stabilirii artei contemporane. state-uri, os-la-wannies la pre-tion a națiunii și na-ro-de ca co-gras-g-dans-st-ve cu obschimi sa-mo-soz-na-nyem și este-to-ri-ko-kul-tur-nym na-sled-diem. Această formă de N. pe dreapta-le-na pe obosn-va-tion le-gi-ty-no-sti gos-su-dar-st-va, pe konso-li-datsiyu CET. dar în cea mai mare parte co-der-zhit în se-ust-tanov-ki privind discrimi- narea și asimilarea legăturilor dintre minorități, precum și asupra statului. ex-pan-siyu (mes-sio-nizm) sau, dimpotrivă, pe fundul izo-lia-tzio. Acest tip de N. shi-ro-ko este-pol-zu-et-sya gosu-su-dar-st-va-mi-rez de ofițeri. sim-vo-li-ku și ideo-lo-gich. in-sti-tut-you (despre ra-zo-va-tion, co-tsi-alnye na-ki, mass-media etc.) -zh-dans-lo-lo-yal-no-sti ("slug-tion și dragoste pentru Rho-no", "respect pentru țară și pro-shlomu" etc) și ra-pro-stran-neniya obshche-go-sudarstv. normele de dreapta și valorile moral-culturale.
Pas cu pas ra-pro-pagină-nenia. N. în diferite țări za-vi-situri de la co-stava na-seleniya, ist-to-rych. tradtionarea, forma de înclinare dreapta, sta-tu-sa și po-li-tich. localizarea țării. Go-su-dar-st-va, cu un complex de co-sta-at-se-le-niya stea-yut-ya ut-verse-așteptați diferite forme de stat. (ob-shche-gra-g-dan-sho-go) N. chiar dacă e un eco-no-mi-che-ski odată cu un de-ud. de exemplu, Statele Unite, Ispaniya, Ka-na-da, de exemplu. În țările cu un non-razviv-eco-no-mi-koy și de-mo-kra-ti-ee, cu un mare et-nich. ra-no-o-ra-zi-em și na-li-chi-em-se-pa-ra-ti-st-schi-moare de stat. N. serveste ca un mijloc de a asigura puterea centrului, a guvernului general si a coordonarii si co-conservarii (de exemplu, India, In-do-not-zia, Ki-tai, țări non-arabe) . Gos. N. (sau patriotism) ob-re-ta-eet speciale rashmah și forma extremă a Sho-vi-und-ma și ex-pan-sio- lo-wi-yah inter-go-sudarstv. războaie și int. Cree-comunicare-cos. Gos. H. mai ales în țările nou-organizate, unde îndeplinește funcțiile de dezangajare de la fostul stat-sudarstv, in-li-tich. mo-bi-li-za-tion și nou-to-go "na-tsie-stro-tel-va-va." Acest lucru are un loc în post-sovietic-Go-su-dar-st-wah, dar în spe-chi-fich. formează-mi sim-bio-pentru cu et-no-che-skim N. Vmeste cu statutul de cetățean. on-the-tion, os-lavleny isk-no-kom su-vern-noy power (fr) Dek-la-rationarea drepturilor omului-lo-ve-ka și graz a-ni-na-1789), cel mai timpuriu al lui N.-ut-verse-a așteptat dreptul națiunilor la auto-op-de-de-letion (vezi Sa- mo-op- de-le-tion na-roodov) și pro-vo-gla-shal ra-venn-st - în toate gra-zh-dan înainte-de-con. În eco-no-mi. Ob-las-ti N. pro-vo-dil in-li-ti pro-tech-ice-bottom. și propriul său ideal - vom vom-av-tar-kiyu (eco-no-mi. N.). Pe de altă parte, unitatea națiunii și unitatea națiunii au fost întâmpinate cu o limbă-cravată (vezi limba națio- nală) și cultură, tu-roy, precum și credința ei este generală-t-rii.
Et-no-Che-cer N. (adesea o cale simplă de N. sau et-no-na-io-ciclism) pre-la-ha-ha-et, cea mai înaltă formă de "na-ts-nal-co-tsi-al-no-ogo orga-na-ma-ma și yav-la-et-ya soz- no-go-sushu-dar-st-va "și sistemul său cultural, avem un ischu-chit-chit. dreptul la dezamăgirea re-sur-sa-mi și inst-tut-ta-mi, inclusiv a puterii. Et-nich. N-os-no-you-va-et-hsya pe bio-lo-gi-che-schi și ra-sov-yyh ar-gu-bărbați-takh și cuv-ve în epoca statului - Evo-lyu-tzio-low-ma și teoria et-no-ra-ow-the-ry (a se vedea rasismul) în a doua jumătate a secolului XX. Secolul al XIX-lea. El poate fi ca et-no-na-io-on-liz-mama de a nu avea nici-nu-nim. bol-shin-st-va (similar yav-le-nye-sho-vin-nizm) și et-no-na-tsio- - cu el yav-le-nye - se para- ratism). Et-nich. N. posle-chil shi-ro-koe ra-pro-stran-nenie în toate re-gio-nah mi-ra pe me-me-co-tsi-al-noy și on-li-tich. mo-der-no-za-tion a Go-sudarstv și dezvoltarea culturii lo-cal și et-no-po-li-tich. Op-ga-ni-pentru-tiile. În Rusia, nu este nimic. N., în cadrul Poch-vien-no-che-sho-go-wo-ri-an-ta sla-vya-no-fil-st-va în pro-ti-in-on-stale-le nu-li-ral-no-mu za-pad-ni-che-st-wu, și, de asemenea, în mediul et-nich. pe-ri-fe-rii ca mișcare pentru ridicarea statutului statuiei "străinilor" sau pentru compensarea proprietății cetățeanului -su-dar-st-ven-n-ty-non-russ-schi-mi-ro-da-mi, on-ho-div-shi-mi-sya sub puterea de a crește. co-po-ny. În final. 20 de cenți. et-no-na-tsio-nalizm a fost întărită în țările Kom-mu-ni-stich. bloc, în special în URSS, unde sub-der-zh-va-los raz-vie-tie et-nich. cul-round și et-no-na-tsio-nalizm făcea parte din ofițer. ideologie și ls-noy așa-numitele așa-numite. Strat suplimentar-la-Do-Stitch fizice. Fe de ra-ma-lys. În situația crizei-sa kom-mu-ni-stich. ideologie și liceu. sys-te-et-et-no-nazi-nalizm sigral - a jucat un rol important în distribuția multor et-nich-nichnogo gos-darstv (URSS, vii, Che-ho-slo-va-kii).
În za-vi-si-mo-sti din scopurile și formele pro-yav-le-niya et-nich. N. are un caracter cultural sau un lit. ha ter cancer. În primul caz, este vorba despre co-hara-neniye tse-lo-st-no-sti și despre viața de sine-n-sti et-nich. common-n-sti (na-ro-da), raz-viti-ya-ka și obrazovaniya, pro-pagan de is-ric. pe traseu și traditie. Acest rol NN-igra-eet-l-zh-tel-nuyu, dacă nu co-derzhit an-ti-mo-der-no-za-on-nychnyh usta-ta -no-vok și non-gativnoy on-right-len-no-sti pro-contra culturii și pre-sta-te lei altor on-ro-dov. În al doilea caz, la-nich. N. po-li-ti-che-sk-na-pravlen privind obținerea de bunuri prestate pentru pre-sta-vi-te-lei a unei națiuni tsio-nal- în sfera puterii și dos-tu-pa la re-sur-sama (forma extremă a acestui timp-dar-vedere-n-sti et-nich n.-na-tsio- suplimentar strat-cu-ism fizică). În orice caz, la-nich. N. os-no-you-va-et-Xia pe traseele istoriei în sus și în jos, uzurparea culturii noului pol-zu din același grup, în conflict-terri-ri-ri-al-ny int-ter-pre-ta-ya-ya -to-ria »,« Isk-kon-nye zem-li »,« is-that-ri-che-sya-ro-di-on »etc. El este responsabil pentru stereotipurile non-gativiste din nord-estul celorlalte narodov și an-ti-eta- st-sic ustanov-ki. În Do-predafli. et-no-na-io-ciclismul din partea grupurilor pre-mi-ni-nu-ryuschih din grupa no-sith dis-krimi-na-tsi-on-ha- de-gât-la-mai-la-shin-st-tu și me-grands. Ra-di-cal-et-no-na-i-ciclismul minorităților poate să înconjoare se-pa-ra-ti-st-ha-rak-ter cu tre- va-ni-eem din-me-neniya int. granițele sau crearea unui del-noy "na-tsio-nal-no-go-gos-su-dar-st-va". El este sta-no-vits-sya pri-chi-nyu pentru-grave și ry-sh-rahat. (n-ir-lan-diya, Beef-ra, Ka-tan-ha, Kar-ra-bah, Erit-reya, Sri Lanka, Chech și altele).
După aceasta, rolul lui N. nu este unul și cel mai important. Pe o parte a liniei, de la-kaz de la se-mei-no-di-na-cusatura. ust-ry-st-va-va-visty, suficient-ti-zhe-nye nar. su-ve-re-ni-te-ta și in-ya-le-tion a societăților naționale. os-no-baie pentru cetățeni. egal-pra-vii, co-da-va-li-os-o-nu-tu pentru împărtășirea și crearea oamenilor și a oamenilor și a oamenilor -I sti-mul raz-viti-general-shche-st-va; cu celălalt - aspirația spre o homo-mo-geniune culturală, as-si-mi-la-ts-on-nye ust-tanov-ki, -cri-mi-na-tion și et-nich. chi-st-ki (până la he-no-chi-da) au dus la un conflict de sânge și apă. În departament. chu-cha-ya într-un fel - ba-da N. în forma sa extremă-mah conduce la re-zh-mu și re-zh-mu re-ligi. fun-da-oameni-ta-ma-lys.
Su-shche-st-vu-et-tradarea îndelungată a studiului lui N. În Os-no-ve I-to-ri-che-sho- an-sho-go) sub-ho-da-le-zhal-pred-stav-le-tion din N. ca o lungă perioadă de timp. este-the-Rich. yav-le-nii-sau-ga-nin-me cu rădăcinile lor, mi-sti-mi-ros-ta și osn. (J. Armstrong, L. Greenfeld, E. Smith, E. Hob- sba-mind, M. Hroch). Această abordare este re-pri-ni-na-ma-et-na-tion ca o taxă colectivă-tee-lo, ola-giving-your-st-va-mi-otd. lich-n-sti, inclusiv me-sto-zhit-tel-st (ter-ri-to-riyu), fate-bu (istorii) -pirimido). Din aceasta, rezultă că ka-jodul națiunii are propriul is-vite. pre-on-znachtion, care trebuie rezolvată. În acest fel, națiunea nu ar trebui să fie ridiculizată, ci go-sou-dar-st-va, oh-va-ty-vayu-esh mai mult decât o națiune, yav-la-yut-ya "nu-e-te-st-venn-no-mi" și non-non-spo-sob-th mi. La marginea ei, numele națiunii este reprezentat de un pre-mor-di-al-nym (non-is-is-ri-chi-chi) o unitate (a se vedea Dialogul Primordial). În ultimele două de-ta-ti-tia, există un loc de apologie a etno-na-tsio-na-liz-ma ca "li-beral-no- th N. "sau ca o formă de nat. e-ro-g-de-niya și auto-de-de-de-letion (U. Kon-nor, M. Lind, Yu Ta-mir și alții).
Unii dintre ei au legat fenomenul lui N. cu pro-cessul mo-der-ni-tion și l-au interpretat ca o mustață -loe-vee mo-der-ni-tion (E. Gellner). La acest sub-mișcare de schi-pe-dreapta-le-niyu pri-we-ka-et-kont-rst-rt-ti-vi-st- con-lanț-tua-datorate-TION este dacă predafli. obsch-n-sti, kotoroya înainte de aceasta, ar putea-la-ka-te-go-ri-zoz-vat-xia ca im-pe-ria, co-lo-ni-al-naya ad mi -i-st-ration sau o rasa tribal-men-o-ra-zo-vation (B. An-der-son). Oamenii de știință din Asia și Afri-ki, oameni de știință op-by-nen-ta-mi-go-to-ho-yes-you-step-pa- "In-di-gen-nous N." în țările lor, înainte de izbucnirea unei noi lumi. on-tion și civil. N. ti-na in-diy-sko-go J.Ne-ru și I.Gan-di (P. Cha-tterdzhi). În aplicație. știință sub influența transformărilor post-sovietice de la me-neniya în tracțiune N. N. pro-isosh-li în pol- Zu po-li-ti-zi-ro-va-kontsentratsii "ra-pa da impe-rii" și "tri-um-pha na-tion" (E. Carrer d ' Encausse).
În roua. în general, există o susținere pro-stat-stat a studiului lui N. ca o ideologie-pre-vos-st-art - una singură pe cealaltă și cum pro-po-ve-di nats. ist-chit-ch-tel-n-sti-ni sau dacă este ras-pro-sides-ya-sya co-chi-neniya par-ra-na-uch-noy și ra-si-st-sho th-ha-rak-te-ra, av-to-ra-mi-some-you-st-pa-ti pre-sta-vie - dacă așa-numitul. nat. elita, inclusiv așa-numita pre-sta-te-lei. Rus. la-quo-la-lys-ma. În general, înțelegerea lui N. din-no-sit-sya față de el-ro-da elit-no-mu po-li-tich. pro-ek-tu și N. mozhno rassmatriv-riv-vat ca me-ta-ka-te-goriyu "ar fi trebuit să meargă" într-un limbaj. și în cont. mi-le-niya, ca dis-kur-siv-ny prakti-ku în sys-te-me de la no-sheniul puterii în sovr. go-su-dar-st-wah și în sys-te-me-o-no-she-niy de putere și cunoaștere.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: