Timp de mai multe milenii, omenirea a dezvoltat o cultură în căutarea unor moduri de existență pe fundalul cerințelor materiale și spirituale ale vieții. Cultura, ca știință, afirmă că civilizația este un set de forme stabile de activitate umană, fără de care nu poate exista. Ea acoperă astfel de realități ale vieții ca arta, literatura, religia, etica, tradițiile, legile, percepția oamenilor care trăiesc într-un anumit cadru. Este imposibil să ia în serios cultura, fără a include în ea componente precum societatea, familia, educația, limba, comunicarea, care nu o consideră o parte integrantă a acestei sfere.
În ceea ce privește societatea israeliană se poate spune că este multiculturală. Este unică și conține o bogată cultură a diferitelor popoare. Astăzi, având în vedere comoara țării, compania încearcă să contacteze imigranții nu ca o problemă, ci ca purtători de noi culturi etnice, completând gama bogată și multi-color obscheevreyskoy cultura, inclusiv cultura evreilor montane.
După cum sa menționat deja, literatura este o parte integrantă a culturii, iar folclorul este partea principală a literaturii.
Folclorul este arta populară, cel mai adesea orală. Această activitate artistică colectivă creativă a poporului reflectă viața, opiniile, idealurile, principiile sale și există între oameni în diferite aspecte ale creativității. Folclorul este înțelepciunea oamenilor, care este exprimată foarte clar, luminos, concis și în timp util definește această situație. Proverbe - una dintre ramurile folclorului, care este definită ca o formă mică de creativitate poetică folclorică, îmbrăcată într-un scurt dicton ritmic, purtând un gând generalizat, o deducere la o abatere didactică. Proverbele sunt create datorită observațiilor vitale și în formă artistică exprimă experiența istorică a poporului. Nu sunt relevante pentru timp. Vechile proverbe încă nu își pierd relevanța astăzi. Proverbul este încă definit ca un gen metaforic de folclor,
care înlocuiește semnificația originală originală a cuvântului pe baza unei comparații anonime a obiectului cu altul pe baza semnului lor comun.
În plus față de sensul metaforic, proverbele au, de asemenea, un impact didactic uriaș asupra ascultătorului. Acest fenomen poate fi explicat prin valorile și normele vieții membrilor comunității evreilor de munte. Proverbele sunt create de o anumită persoană, dar în cele din urmă devin o valoare națională, exprimă tendințe, aspirații, speranțele oamenilor pentru un viitor mai bun. Acest lucru se întâmplă în anumite condiții geografice și evenimente istorice. În societatea evreilor din munți, asemenea valori înrădăcinate precum credința, stima de sine, respectul pentru bătrân, rolul bărbaților și femeilor, relațiile în familie și
societatea, educația copiilor etc. se bazează pe religie și se reflectă în proverbe. În orice moment, în mâinile părinților și bătrânilor, au fost un mijloc indispensabil pentru creșterea copiilor și rezolvarea problemelor presante. Astfel, proverbele au devenit o parte integrantă a limbajului și modului nostru de viață. De exemplu, la întrebări:
atitudini față de copil:
- copilul este mai dulce decât mierea: џəyil əz џəsəl șirini
- ce este tatăl, acesta este fiul: dor ə sər kük xüșdə voromorə
- copil - oglinda familiei: џəyil guzgi xunəyi
- pasărea este cunoscută pentru piesa ei: mozəlməndə çüçə əz qəd xoyə çiv zərə
- El a crescut, dar el nu a putut suporta mintea: buyü duraz biri əqülü xər mundi
- într-o ureche intrați, într-un alt venit: əz yə güș darafdi, əz unigə vədarafdə
- humpbacked mormânt va corecta: guzbələ govrə duz misoxu
- într-o piscină liniștită găsesc diavolii: zirzimini əz zir zimi ov bərdə
- în ochiul altuia vedem paiul, dar nu observa jurnalul în dumneavoastră: əz xəlq muyə gəșdə EJACULĂRI, ə xüșdə pərdürə nəs EJACULĂRI dirə
- pentru doi iepuri va veti urmari - nu veti prinde niciunul: dü qərpüzə ə yə dəs nəs gürdənüt
interacțiune și relații:
- copilul nu plânge - mama nu înțelege: џəyil nə girisdə dədəy urə nənə nəs dorə
- tot secretul devine evident cu timpul: xənçərə ə cuvol ni dorut - surə cül ruz ziyodtə nibu pəħənü soxdə
- nu sapa o alta groapa - veti intra in ea insasi: əri kəs col vəkəndəgor ə vəkəndə col xüșdə ofdorə
- bebelușii mici nu dorm, dar din cei mari nu poți dormi singuri: cüklərə cüklə dərdi kələrə kələ dərd
- adevărul nu arde în foc și nu se scufunda în apă: duzi ə qəd ov buqmiș nəs birə, ə qəd ataș nəs suxdə
- unde nebunul a pierdut, acolo inteligentul găsit: xər vür misoxu, əqülmənd miyofu
- doi urși într-o zi nu trăiesc: sər dü quc ə yə qəzqu ni düșü
- pomul este cunoscut de fructe: dorə əz dorə məyvəyü șinoxdənüt
- prietenul este cunoscut în necaz: praful ə cətini vədi birə
- la fiecare mama copilul ei este drăguț: əri hər dədəy balayü șirini
- vindecă timp: vəxt ən xubə dərmuni
- cauza - timp, distracție - oră: korə varas rəџət gəșt
- pește de la capul rots: çəџ əz sər cumpăra gürdə
- kopeck ruble protejează: kəpik-kəpik kurə birə
- apa prin picătură și piatra se strânge: dom domçi-domçi sənqə sula soxdə
- loviți fierul în timp ce este fierbinte: hər korə vəxtüni
- pe hoț și pe pălărie este pe: düzd ə pəsəy xüșdə midənișü
- în limba - miere, și pe inima - gheață: zuhunu șirin џəməlü bəd
- Nu tăiați ramura pe care locuiți: ə ov xurdəniho biloq tuf mə șən
- întindeți picioarele în funcție de haine: ə lüħüft ü dəniș poy türə kəș
Aceste și alte exemple pot servi drept o descriere corectă a unei varietăți de situații de viață diferite. În ceea ce privește educația copiilor, capacitatea de a înțelege corect esența proverbului și de a putea interpreta acest lucru este foarte importantă. (Aceasta este o artă specială, o persoană ar trebui să o poată folosi). În plus, oamenii respectați ai societății și prezbiterii folosesc proverbe pentru a inspira oamenii cu valori și norme acceptabile, capacitatea de a asculta și de a respecta vârstnicul. De exemplu: "După două iepuri, veți urmări - nu veți prinde nici unul" ("Du girpuse ee des gi imba gyurde").
Deci membrii comunității noastre s-au ajutat reciproc în bucurie și în nefericire. De la începutul repatrierii în Israel, unii membri ai comunității și-au exprimat dezamăgirea sau chiar furia împotriva regulilor nefamiliare ale vieții noi. Dar, așa cum spune proverbul, timpul vindecă: de-a lungul anilor, o persoană se obișnuiește și se adaptează, apar noi lucrări folclorice, inclusiv proverbe. În timp ce oamenii sunt în viață, înțelepciunea lui este în viață!
Batsion Abramova
Ziarul "Novy Rubezh" №130
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: