Stresul este un răspuns fiziologic normal la diferite situații de viață. Stresul poate fi pozitiv, asociat cu promovarea la locul de muncă sau cu o nuntă. Cu toate acestea, stresul poate fi adesea asociat cu vesti proaste, conflicte sau pierderea muncii, blocaje de trafic și alte probleme.
Creierul uman este conceput în așa fel încât să poată da semnale alarmante organismului în caz de pericol. Aceasta se numește răspunsul de stres și este exprimat în eliberarea de adrenalina, cortizol si alti hormoni care pregatesc corpul pentru acest pericol: inima bate mai repede, tensiunea arterială crește, respirație întețește. Acești hormoni sunt numiți hormoni de stres. Ele sunt la timp, da mai multă putere, claritate de gândire și viteza de reacție.
Strămoșii noștri au folosit acest mecanism pentru a lupta împotriva pericolului sau a fugi pentru a salva vieți. Dacă în timpul stresului strămoșii noștri a fost legat de întâlnirea, cum ar fi tigru cu dinți sabie, acum în rolul unui tigru cu dinți sabie sunt probleme la locul de muncă, congestionarea traficului și alte evenimente adverse. Trebuie să învățăm să facem față stresului.
Când pericolul trece, corpul revine la normal. Din păcate, viața modernă este asociată în mod constant cu situații stresante și, prin urmare, un astfel de sistem de semnale de pericol este rar oprit. Stresul constant poate avea un efect nociv asupra corpului. Hormonii de stres, care sunt chemați să salveze viața, încep să aibă un efect distructiv dăunător. Acestea provoacă anxietate, depresie, furie, pentru a ridica nivelul colesterolului din sânge și dezvoltarea unor boli cum ar fi diabetul zaharat si hipertensiune arteriala.
Studiul științific realizat de Universitatea din Londra, a constatat că stresul cronic necontrolat este cel mai important factor de risc pentru cancer si boli de inima, si chiar mai mult decât nivelul de fumat țigară sau colesterol ridicat în sânge. Intr-un alt studiu de cercetare, sa constatat ca persoanele care nu sunt capabili de a controla în mod eficient stresul, murind 40 la suta mai multe sanse decat cei care sunt capabili să mențină situația sub control.
Din acest motiv, este extrem de important să existe mecanisme speciale care să reglementeze gradul de pregătire a organismului pentru situații stresante. Fără astfel de mecanisme, organismul va fi în mod constant într-o stare de pregătire, ceea ce poate duce la probleme grave de sănătate. Există metode care vă permit să instruiți corpul, astfel încât pregătirea sa pentru stres să se manifeste la momentul potrivit și într-o măsură suficientă.
DECLARAȚII DE STRES: EFECTE ASUPRA ORGANISMULUI, FEȚELOR ȘI COMPORTAMENTULUI
Simptomele stresului vă pot afecta sănătatea, deși rar vă dați seama. Puteți crede că cauza durerii de cap, uitare și oboseală este boala. Cu toate acestea, aceste simptome ar putea fi o manifestare a stresului, care poate afecta în vreun fel corpul, sentimentele și comportamentul. Cunoașterea manifestărilor de reacție la stres contribuie la luarea unor măsuri în timp util pentru a le controla.
Desigur, aceste simptome pot fi o manifestare a bolii. În acest caz, trebuie să vă contactați în timp util medicul. Acest lucru se aplică în special în situațiile în care activitatea fizică cauzează dureri toracice, transpirații, amețeală, greață și durere care se extind până la umăr. În astfel de cazuri, nu este vorba de stres, ci de o problemă gravă, posibil legată de un atac de cord, care necesită un apel imediat la medic.
Revenind la stres, trebuie remarcat faptul că una dintre manifestările sale este o eliberare de cortizon - hormon, ceea ce determină o creștere a tensiunii arteriale, eliberarea glucozei si grasimi in sange. În acest sens, cortizonul poate determina o creștere a nivelului colesterolului și a altor grăsimi "rele", precum și cauza obezității și diabetului. Într-o situație stresantă asociată cu foamea, aceasta poate fi privită ca o reacție favorabilă, deoarece cortizonul care suferă de foame este chemat să economisească energie prin acumularea de grăsimi. Cu toate acestea, cu o nutriție normală, o situație stresantă poate provoca un efect negativ.
Stresul poate fi caracterizat prin numeroase manifestări externe, senzații și reacții comportamentale. Tabelul de mai jos prezintă principalele manifestări ale stresului. Cea mai importantă dintre acestea este depresia, care este cauzată de o încălcare a echilibrului hormonilor creierului - așa-numitele neurotransmițătoare - serotonină și dopamină. Alte manifestări ale stresului sunt o creștere semnificativă a dimensiunii glandei suprarenale și eliberarea cortizonului, ceea ce provoacă unele dintre reacțiile enumerate mai jos.
Dacă vă aflați prin experiența acestor manifestări de stres, trebuie să învățați și să utilizați metode pentru a controla stresul în timp util. Acest lucru poate contribui semnificativ la menținerea sănătății.
- hipertensiune arterială
- abuzul de alcool și droguri
Lupta împotriva stresului
Primul pas în tratarea stresului este de a afla cauzele sale. Adesea, cauzele stresului sunt evidente - cum ar fi pierderea muncii, divorțul și moartea celui apropiat. Cu toate acestea, problemele de zi cu zi și agitația, cum ar fi blocajele de trafic, problemele legate de computer, un conflict lung cu colegii sau dificultăți cu progresul copilului, pot provoca reacții stresante.
1. Cauze care pot și trebuie controlate.
2. Cauze care nu pot fi controlate.
În multe cazuri, cauzele stresului pot fi eliminate. De exemplu, conflictul în curs de desfășurare cu vecinii sau colegii pot fi oprite de a merge la un compromis. Sau să luăm o situație mai simplă. Adesea, disconfortul și iritarea determină acumularea unui număr imens de documente și alte elemente pe desktop. Iar situația continuă să se deterioreze, dacă nu în timp pentru a încerca să distribuie documentele privind dosarele de lucru și spațiu liber pe masă. Luând acest lucru în mod decisiv, vă puteți îmbunătăți în mod semnificativ starea de spirit și scutiți stresul constant.
În același timp, din nefericire, există multe situații stresante care nu pot fi controlate de noi. Acestea includ dezastre naturale (iarnă înghețată, cutremur, inundații), pierderea unui iubit, boală și altele. Nu putem face prea multe pentru a influența aceste situații. Cu toate acestea, cel puțin unul poate controla gradul de percepție și reacția la astfel de stres.
După ce au stabilit cauzele stresului, este necesar să se decidă cum să se elimine aceste cauze sau cel puțin să se reducă gradul de influență negativă. Uneori soluția poate fi destul de simplă. De exemplu, puteți dezactiva televizorul dacă știrile recurente cauzează depresie. Dar nu întotdeauna este suficient de simplu. Uneori trebuie să te întorci la ajutorul prietenilor și al membrilor familiei.
Stresul diferit însoțește în mod constant situațiile de viață. Nu este întotdeauna ușor să controlați stresul. Cu toate acestea, formarea constantă și sistemică ajută organismul să lupte mai eficient cu stresul și, astfel, să mențină sănătatea.
METODE DE RELAXARE (RELAXARE)
Utilizarea tehnicilor de relaxare este o componentă importantă a managementului stresului. Relaxarea nu este doar un timp petrecut în tăcere sau pentru o distracție preferată. Relaxarea este un proces care vă permite să restaurați tulburările cauzate de stres.
Folosirea tehnicilor de relaxare este utilă pentru aproape oricare dintre noi. Acestea vă permit să reorientați atenția dintr-o situație stresantă într-o situație mai pozitivă, distragând atenția de stres. În plus față de tehnicile de relaxare, orice exerciții fizice distrag atenția de stres și au un efect pozitiv asupra sănătății.
Metodele de relaxare ameliorează simptomele stresului prin:
- scăderea frecvenței cardiace;
- scăderea tensiunii arteriale;
- reducerea ratei respiratorii;
- creșterea fluxului de sânge către mușchi;
- reducerea tensiunii musculare și, în consecință, senzații dureroase;
- reducerea mâniei și a stresului emoțional;
- crește încrederea în sine și capacitatea de a controla situația.
Unele metode de relaxare sunt destul de simple și pot învăța singure. Este extrem de important să se aplice regulat și în timp util aceste metode, astfel încât acestea să fie eficiente și utile.
Metodele de relaxare includ următoarele:
Autogenous relaxation and visualization. Autogen înseamnă ceea ce vine din interior. Această metodă de relaxare se bazează pe faptul că imaginația creează o imagine a unui loc plăcut, liniștit, de exemplu, o vale de munte, o stepă nesfârșită sau un mal marin. Împreună cu imaginea pe care se poate crea un sentiment de sunet, de exemplu de surf și salvie miros sau culoare. Vă concentrați asupra acestei imagini, care vă permite să vă relaxați și să reduceți tensiunea musculară, să vă liniștiți respirația, să normalizați inima.
Relaxare consecutivă a mușchilor. Această metodă de relaxare se bazează pe faptul că, în mod succesiv strânge și apoi se desface grupele musculare separate. De exemplu, puteți forța muschii vițelului în mod consecvent timp de 5 secunde și apoi vă puteți relaxa timp de 30 de secunde. Un astfel de exercițiu este repetat în mod constant cu mușchii șoldului, spatelui, brațelor și gâtului. Acest lucru vă permite să simțiți diferența dintre mușchiul tensionat și relaxat, să vă concentrați asupra acțiunilor ritmice, repetitive și să vă ajutați să scăpați de stres.
Respiră burta. Toți practicăm respirația. Cu toate acestea, într-o situație stresantă, este mai bine să respirați stomacul. Aceasta se numește respirație diafragmatică. Diafragma este un strat muscular care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală. Diafragma ajuta pectorali să răspândească plămânii și să ofere respirație.
Dacă ați urmărit copiii nou-născuți, s-ar putea să observați că ei respiră practic stomacul. Deci, trebuie să respirați într-o stare relaxată. Pe măsură ce îmbătrânim, învățăm să respirăm - aceasta este respirația stresantă. În plus, majoritatea dintre noi pur și simplu nu știu cum să respire. Respirația în multe persoane este deseori neuniformă, superficială.
Când diafragma este implicată în procesul de respirație, începem să respirăm cu stomacul. Ea are un efect calmant asupra creierului și a sistemului nervos, relaxează mușchii și ajută la reducerea durerii și stresului.
Învățarea de a respira burta nu este dificilă.
Trebuie să te așezi pe stomac într-o poziție confortabilă. Plasați mâna stângă pe stomac și mâna dreaptă pe piept. Apoi, trebuie să umpleți partea inferioară a plămânului cu aer prin extinderea cavității abdominale. În consecință, mâna stângă, care se află pe stomac, se va ridica ușor. În acest caz, mușchii pieptului nu vor participa la respirație, iar mâna dreaptă, situată pe piept, va rămâne fixă. Este necesar să se facă zece mișcări letale de respirație adânci. Aceasta vă va ajuta să vă relaxați și să vă liniștiți.
Alte metode de relaxare includ:
Utilizarea tehnicilor de relaxare poate necesita o anumită pregătire. Folosirea lor în timp ajută la abordarea mai eficientă a stresului. Cu toate acestea, dacă aplicarea metodelor de relaxare devine dificilă și chiar împovărătoare, ei înșiși pot provoca stres și disconfort. În acest caz, este mai bine să începeți cu metode simple și să învățați cum să faceți față stresului treptat.
Puteți să vă ocupați în mod eficient de stres cu ajutorul umorului, care provoacă emoții pozitive sub forma unui zâmbet și a unui râs. Fiziologia emoțiilor pozitive se datorează faptului că hormonii speciali sunt eliberați în creier, numiți endorfine. Ele au efectul acțiunii asemănătoare morfinei. Endorfinele provoacă o reacție pozitivă a întregului corp și reduc durerea.
Cercetarea științifică a arătat că emoțiile pozitive, în formă de râs, ajută:
- scăderea tensiunii arteriale;
- consolidarea sistemului imunitar, care ajută la combaterea infecțiilor și a cancerului;
- îmbunătățirea activității creierului;
- îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți;
Trimiteți-le prietenilor: