FORMULAR ÎNCHIDAT AL TESTELOR
Pentru fiecare activitate, selectați singurul răspuns corect.
1. Venitul nominal este:
a) suma de bani disponibila cumparatorului fara relativitate la preturile curente ale bunurilor si serviciilor;
b) suma de bani disponibila cumparatorului, luand in considerare preturile curente si numarul de bunuri care pot fi achizitionate pe acestea;
c) suma totală a cheltuielilor pe care familia le va suporta pentru o anumită perioadă de timp;
d) relația dintre rata șomajului și rata anuală de creștere a nivelului prețurilor.
2. Venitul nominal se numește:
a) toate încasările de produse agricole și salariile sub formă de bunuri;
b) valoarea venitului final fără a lua în considerare modificările de preț;
c) toate încasările din proprietatea asupra factorilor de producție;
d) valoarea venitului final ținând cont de indicele prețurilor.
3. Venitul disponibil este:
a) venitul personal minus impozitele individuale și plățile neimpozabile;
b) suma incluzând salariul, chiria și veniturile sub formă de dobânzi de capital;
c) salariul, veniturile sub formă de dobânzi de capital, minus impozitul pe capitalul personal;
d) venitul național plus deprecierea;
e) produsul intern brut minus impozitele indirecte asupra afacerilor.
4. Venitul real este:
a) suma de bani disponibila cumparatorului fara relativitate la preturile curente ale bunurilor si serviciilor;
b) suma de bani disponibila cumparatorului, luand in considerare preturile curente si numarul de bunuri care pot fi achizitionate pe acestea;
c) suma totală a cheltuielilor pe care familia le va suporta pentru o anumită perioadă de timp;
d) restricția impusă asupra alegerii familiei.
5. Principalele motive ale inegalității veniturilor nu includ:
a) valoarea diferită a factorilor de producție;
b) volumul diferit de factori de producție în proprietatea cetățenilor;
c) succesul utilizării factorilor de producție;
d) funcționarea unui sistem de impozitare proporțională.
6. Grafic, gradul de inegalitate a veniturilor poate fi reprezentat de o curbă:
7. Curba Lorenz este o curbă care ilustrează:
a) relația dintre cotele de impozitare și volumul veniturilor fiscale la bugetul de stat;
b) distribuirea veniturilor în economie;
c) relația dintre rata șomajului și rata anuală de creștere a nivelului prețurilor;
d) condițiile de echilibru pe piața monetară;
e) relația dintre nivelul prețurilor și volumul real al producției naționale.
8. Abaterea distribuției reale a venitului din absolut echitabil este exprimată printr-o curbă:
9. Curba Lorentz timp de cinci ani sa mutat mai departe de bisector. Aceasta înseamnă:
b) creșterea diferențierii veniturilor populației;
c) îmbunătățirea nivelului de trai al populației;
d) netezirea diferențierii veniturilor populației.
10. Creșterea gradului de inegalitate în distribuția veniturilor în societate va afecta curba Lorenz:
a) coincidența curbei de distribuție a veniturilor cu linia mediană;
b) mișcarea curbei de distribuție a veniturilor la dreapta;
c) mișcarea curbei de distribuire a veniturilor spre stânga;
d) curba va rămâne în poziția sa anterioară.
11. Reducerea gradului de inegalitate în distribuția veniturilor va afecta curba Lorenz:
a) mutarea curbei distribuției efective;
b) deplasarea curbei distribuției efective în jos;
c) aproximarea curbei de distribuție efectivă la bisector;
d) coincidența curbei distribuției efective cu bisectrice.
12. Deplasarea curbei Lorentz mai departe de bisector se poate datora:
a) înlocuirea sistemului de impozitare progresivă cu un sistem proporțional;
c) înlocuirea progresivă a sistemului proporțional de impozitare;
d) înlocuirea sistemului progresiv de impozitare regresivă.
13. Coeficientul Gini măsoară:
a) raportul dintre consumul unui salariat cu venit mediu și angajatul cu un venit minim;
b) incertitudinea în prognozarea deficitului bugetar;
c) raportul dintre datoria națională și PNB;
d) gradul de inegalitate în distribuirea veniturilor;
e) mărimea economiei în funcția de producție a Koba-Douglas.
14. În cazul egalității absolute în repartizarea venitului, coeficientul Gini va fi:
d) valoarea de la 0 la 1.
15. Coeficientul Gini a crescut de la 0,22 la 0,35. Aceasta înseamnă că:
a) veniturile reale medii pe cap de locuitor au scăzut;
b) creșterea diferențierii veniturilor;
c) persoanele cu venituri nominale fixe au devenit mai bogate;
d) proporția familiilor al căror venit este sub nivelul de subzistență a crescut.
16. Dacă indicele Gini crește:
a) există o creștere a inegalității în distribuirea veniturilor;
b) inegalitatea în distribuirea veniturilor este redusă;
c) nu există schimbări semnificative în distribuirea veniturilor;
d) proporția familiilor al căror venit este sub nivelul de subzistență a crescut.
17. Coeficientul Gini:
a) este egal cu zero pentru inegalitatea de venituri absolute;
b) egal cu unul pentru egalitatea absolută a veniturilor;
c) aproape de unitate cu inegalitate de venit absolută;
d) de obicei mai mare de unu;
e) este de obicei mai mică decât unitatea.
18. Coeficientul Gini crește ca urmare a:
a) introducerea unei taxe progresive;
b) introducerea unei taxe regresive;
c) anularea unui impozit care nu depinde de venit;
d) introducerea unei taxe proporționale.
19. Înlocuirea scării proporționale a impozitului pe venit cu impozitul progresiv va avea ca rezultat:
a) o creștere a coeficientului Gini și o distanță de curba Lorentz de la bisector;
b) la o scădere a coeficientului Gini și la apropierea curbei Lorentz de bisectrix;
c) la o scădere a coeficientului decil și la distanța curbei Lorentz de la bisector;
d) unei creșteri a coeficientului de coeziune și a apropierii curbei Lorentz de bisectrice.
20. Coeficientul carcasei este:
a) ponderea venitului total de 25% dintre gospodăriile cele mai sărace în veniturile totale ale tuturor gospodăriilor;
b) ponderea venitului total de 25% din cele mai bogate gospodării în totalul veniturilor tuturor gospodăriilor;
c) raportul dintre venitul total de 25% dintre cele mai bogate gospodării și venitul total de 25% dintre cele mai sărace gospodării;
d) raportul dintre venitul total de 20% dintre cele mai sărace gospodării și venitul total de 20% din cele mai bogate gospodării.
21. Raportul quintil:
a) nu mai mult de un coeficient de cartilaj;
b) ia în considerare un număr mai mare de gospodării decât quartila;
c) se calculează în procente;
r) nu este mai puțin decât unitatea.
22. Decile factor:
a) nu mai mult decât un coeficient chintile;
b) nu mai mult de un coeficient de cartilaj;
c) există mai multe în Rusia decât în SUA;
d) este egal cu zero pentru egalitatea absolută a veniturilor.
23. Pentru a reduce inegalitatea în distribuirea veniturilor, guvernul poate:
a) majorarea impozitului pe venitul cetatenilor bogati;
b) refuză să subvenționeze pe cei săraci;
c) introduce o scară regresivă a impozitului pe venit;
d) introducerea unui impozit pe venit fix, care nu depinde de valoarea venitului.
24. Pentru a reduce inegalitatea în distribuirea veniturilor, guvernul poate:
a) să înlocuiască scara proporțională a impozitării cu cea progresivă;
b) înlocuiește scala progresivă a impozitării cu o proporție proporțională;
c) să înlocuiască scala proporțională a impozitării cu cea regresivă;
d) să introducă o taxă pe venit fix.
CUVINTE DE RĂSPUNSURI CORECTE
1. Nevoile și beneficiile economice, esența și clasificarea acestora.
2. Resurse și factori de producție, esența și clasificarea acestora.
3. Relațiile economice și structura lor.
4. Alegerea economică. Curba capacității de producție.
5. Subiectul teoriei economice. Funcțiile teoriei economice.
6. Etapele principale ale dezvoltării științei economice
7. Metode de cercetare economică.
9. Tipuri și forme de proprietate, evoluția lor.
10. Esența și structura sistemelor economice.
11. Tipuri de sisteme economice.
12. Motive și condiții pentru apariția unei economii de piață. Esența și clasificarea piețelor.
13. Funcțiile pieței. Circuitul resurselor, banilor și beneficiilor economice într-o economie de piață modernă. Avantajele și dezavantajele pieței.
14. Teoria muncii privind valoarea și teoria utilității marginale.
15. Esența și proprietățile bunurilor în teoria valorii muncii.
16. Cererea și volumul cererii. Prețul cererii. Legea cererii. Cererea și factorii care îi afectează schimbarea.
17. Propunerea și domeniul de aplicare al propunerii. Prețul de ofertă. Legea furnizării. Propunerea și factorii care o afectează.
18. Interacțiunea dintre cerere și ofertă. Sold.
19. Elasticitatea cererii.
20. Elasticitatea sentinței.
21. Teoria utilității cardinale.
22. Teoria ordinalistă a utilității.
23. Funcția de producție: esența și proprietățile. Produsul producției, tipurile sale.
24. Isoquanta și izocostul. Echilibrul producătorului.
25. Eficiența, tipurile și dimensiunile acesteia.
26. Esența costurilor și clasificarea acestora. Costuri alternative de producție și profituri.
27. Comportamentul costurilor pe termen scurt. Legea reducerilor se întoarce.
28. Comportarea costurilor pe termen lung. Efectul scării.
29. Concurență perfectă, trăsături, avantaje și dezavantaje.
30. Monopol pur.
31. Concurență monopolistă.
33. Eficiența comparativă a structurilor pieței și reglementarea antimonopolului.
34. Piața factorilor de producție: esența și specificitatea.
35. Munca ca factor de producție: esență și trăsături specifice:
36. Oferta și cererea pe piața muncii. Efectul venitului și efectul substituției.
37. Salariile ca preț de echilibru al forței de muncă: esență și tipuri.
38. Capitalul ca factor de producție. Condiții de formare a capitalului.
39. Oferta și cererea pe piața de capital. Scontarea.
40. Terenul ca factor de producție.
41. Cererea și oferta pe piața terenurilor.
42. Relațiile de închiriere. Prețul terenului.
Trimiteți-le prietenilor: