Psihoterapie - indicații, efecte secundare

Psihoterapie - indicații, efecte secundare

Psihoterapia combină metodele psihologice ale influenței psihice intenționate în tratamentul tulburărilor și bolilor mentale și somatice, cu utilizarea conștientă a relației dintre medic și pacient.







Noi metode de cercetare folosind fototehnologia pot indica faptul că psihoterapia aduce în joc nu numai fenomenele psihice, ci provoacă și schimbări neurobiologice demonstrabile!

Condiții pentru desfășurarea psihoterapiei.
• Din partea pacientului.
- motivația, severitatea tulburării, capacitatea de a introspecție / auto-observare
- capacitatea de a reflecta (capacitatea de a stima de sine critice)
- toleranța la frustrare, disponibilitatea pentru conflict, răbdarea
- caracter comunicabil

• Din partea unui medic / terapeut.
- empatie (intelegere simpatica), actiune de sustinere si persuasiune (medicul de droguri)
- căldură emoțională (atenție)
- autenticitatea (autenticitatea), capacitatea de distanțare și neutralitatea emoțională
- competența / tehnicile de conversație

Ca cel mai important factor decisiv, este luată în considerare relația "medic-pacient" (transfer și transfer invers). Grupurile Balint sunt importante pentru rezolvarea problemelor în relația medic-pacient.

Elementele de bază ale psihoterapiei.
• Relații emoționale
• Conștientizarea problemei, procesarea conflictelor
• Reorientarea
• Este important să creați o bază de încredere

Principalele elemente ale procesului psihoterapeutic.
• Conștientizarea
• Shake emoțional
• Formarea unei idei realiste a scopului
• Stabilizarea prin antrenarea reacțiilor așteptate la terapie

Psihodiiamika. procesele mentale interne care formează baza unei experiențe sănătoase și deranjate a evenimentelor și comportamentului, bazate în principal pe doctrina psihanalitică a personalității și a bolii.

Indicatie pentru psihoterapie

• Tulburări psihoactive: reacții la stres (boală de stres), tulburări somato-mentale (reacții psihice la boli somatice (severe) (de exemplu, la cancer sau la pacienți dializați sau în medicina transplant)






• "psihoneuroză": temeri, fobii, obsesii, dysthymia ("depresie nevrotică"),
• "Neuroses":
- tulburări disociative (tulburări de conversie)
- tulburări somatoforme (tulburare de somatizare, tulburare hipocondrială); tulburare de somatoză (psihalgie), de exemplu, o durere de cap cu caracter vasomotor, fibromialgie
- tulburări psiho-vegetative (neurastenie = sindrom de depleție, distonie autonomă, tulburare funcțională, disfuncție autonomă somatoformă): simptome psiho-vegetative ca afectează corelarea afecțiunilor (afectează somatizarea)

• "Caracter neurologic" / tulburări de personalitate:
- (slăbiciunea sinelui, tulburarea de bază a conștiinței de sine, formele imature de confruntare cu conflictul ("divizarea"), instabilitatea experiențelor, comportamentul și relațiile interpersonale)
- tulburări de personalitate narcisistă (stima de sine nerealistă, egocentrism)

Pericolul unei psihoterapii prelungite.
• Beneficiile bolii
• Pierderea realității cotidiene
• Nu văd alte boli (somatice și mentale)

Posibilele efecte negative ale psihoterapiei.
• Exacerbarea simptomelor existente
• apariția unor noi simptome (decompensare suicidară, psihotică, regresie malignă)
• Dependența de terapeut
• Aspectul suicidality
• Decompensarea psihotică
• Deficiențe de relații / parteneriate
• Psihoterapia ca înlocuitor al activităților zilnice de rutină
• Stabilirea de obiective nerealiste de viață • Egocentrismul
• Efectele negative sunt observate, de regulă, în procesul de psihoterapie în spitale pe termen lung

Este important. Obligatorie pentru numirea psihoterapiei este stabilirea dovezilor, prezența unei imagini adecvate a bolii și stabilirea obiectivului realist.

Pacienții bolnavi întâlniți în practica medicală de zi cu zi (Ermann):
• Se subliniază un pacient independent, cu tendința de disimulare și de negare a bolii, care este în detrimentul cooperării
• Un pacient anxios dependent care necesită atenție constantă și atenție din partea medicului
• Necesitatea deprimată a pacientului depinde de necesitatea ca un medic să fie în permanență la dispoziția sa
• Excesiv de solicitant (narcisist) pacient cu o dorinta de preferinta, aprobare si admiratie pentru el
• pacient mediat, precis (obositor), care controlează medicul și irită cu agresivitate ascunsă
• Un pacient respingător (paranoic), cu care este foarte dificil să se stabilească o relație de încredere

Psihoterapie - indicații, efecte secundare







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: