Obligație - relație juridică între două persoane, în virtutea căreia debitorul este obligat să efectueze ceva în favoarea creditorului, care are dreptul să solicite acest lucru.
Obiectul obligației a fost ceea ce ar trebui acordat în virtutea obligației.
Subiecții obligației au fost creditorul și debitorul.
Elemente ale conținutului obligației:
1) îndrăznesc (da) - transferul dreptului de proprietate;
2) facere (do) - comisia și neîndeplinirea obligațiilor;
3) praestare (acordare) - furnizarea de servicii personale sau asumarea responsabilității pentru altul.
Caracteristici ale obligației:
1) participarea a cel puțin două persoane;
2) apariția din anumite motive;
3) părțile la obligație;
4) respectarea fiecărei obligații a creanței sale;
5) încetarea obligației în legătură cu executarea.
1) obligațiile civile care au utilizat protecția;
2) obligații naturale care nu beneficiau de protecție juridică, dar totuși au avut consecințe juridice;
4) ca și cum ar fi contractuale;
6) ca și cum ar fi fost perverse.
În dreptul roman, au fost evidențiate următoarele motive pentru apariția obligațiilor:
1) un contract sau o obligație contractuală;
2) o infracțiune (delict) sau o obligație de delict;
3) ca fiind un contract, atunci când o persoană a comis acțiuni care au condus la o obligație care nu se încadra direct în unul dintre tipurile de contracte cunoscute la momentul respectiv. În acest caz, sa aplicat contractul cel mai asemănător cu obligația care a apărut, astfel încât sa constatat că obligația a luat naștere din contract;
4) ca și cum ar fi un delict, atunci când obligația a luat naștere din cauza unei infracțiuni săvârșite, care nu se încadrează în niciuna dintre delictele cunoscute de legea romană.
Odată cu dezvoltarea relațiilor economice în dreptul roman au apărut astfel de concepte ca:
1) inovarea, adică acțiunile de transferare a dreptului de creanță cu consimțământul general al creditorului, al debitorului și al persoanei căreia creditorul dorea să-și transfere dreptul de creanță;
2) o cesiune, și anume o concesie directă a dreptului de revendicare fără consimțământul debitorului, care a fost notificat doar despre cesiunea care a avut loc și după aceea a fost obligată să plătească datoria noului creditor.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: