Genul particular al poeziei "suflete moarte" - literatura străină

Definiția N.V. Genul Gogol al "Sufletelor Dead"

1.3 Particularitatea genului poeziei "Suflete moarte"

Gogol a numit Dead Souls o poezie, dar faimosul critic Vissarion Grigorievich Belinsky și-a definit genul de roman. În istoria literaturii ruse această definiție a lui Belinsky a fost confirmată, iar "Sufletele moarte", după ce au păstrat cuvântul "poem" în subtitlu, sunt recunoscute ca un strălucit roman din viața rusă.







În literatura rusă din anii 30-40 a apărut o dezvoltare rapidă a romanului și a povestirii. Din moment ce Puskin "Tales of Belkin" (1830) este apariția continuă a produselor de acest gen. Pe acest set de romane și povestiri, inundate literatura de specialitate, Belinski a scris din nou în 1835: „Acum, toată literatura noastră sa transformat într-un roman, și romanul. Ode, poem epic, chiar și așa-numitul poem romantic, o poezie, Pușkin folosit pentru a infesta și potoplyavshaya literatura noastră - toate acestea nu mai este acum, ca un memento de ceva distractiv, dar pentru o lungă perioadă de timp și ultima dată. Roman a ucis totul, a înghițit totul. O poveste care a venit împreună cu el, el se va supune chiar și urmele toate acestea, și romanul în sine pasit cu respect deoparte și ia dat drumul în fața lui ... Dar asta nu e tot: în orice carte descrie, de asemenea, viața umană și regulile morale, partea filosofică și , într-un cuvânt, toate științele? În romane și romane. "

Citand o serie de digresiuni lirice ale capitolului al unsprezecelea al drumului, de conducere rapid, pasăre-troicii, Belinski se încheie cu cuvintele: „Este trist să ne gândim că acest patos liric de mare, aceste sacadată, cântând paean Bliss o identitate națională, demnă de marele poet rus, va fi mult nu toate disponibile, ignoranta blajin din inima va râde de cel din care celalalt parul sta pe capul lui cu teamă ... și totuși este, și nu poate fi altfel. Un poem înalt de inspirație va merge pentru majoritate pentru "o glumă ridicolă ..." 1

Apariția pamflete senzaționale K. Aksakov „Cateva cuvinte despre Gogol“ Aventurile lui Cicikov, sau Suflete moarte „Belinski confruntat cu problema genului ca o expresie a conținut, sens ideologic și metoda artistică funcționează de Gogol.

K. Aksakov a afirmat în pamfletul său că, în Gogol „epic vechi se ridică în fața noastră“, că stilul artistic al lui Gogol, el vede „o contemplare epic ... vechi, adevărat, la fel, și un Homer“, care poate și ar trebui să fie pentru a compara Gogol cu ​​Homer, că "Sufletele Suflete" este un poem similar cu Iliada.

În aceeași revizuire a broșurii Belinski exprimă și promovează una dintre tezele principale produse de realismul poetic, este teza a relației dintre epic și romanul, o dezvoltare organică a literaturii, conținutul său și genuri poetice, ca expresie a Outlook lumi inerente în oamenii dintr-o anumită epocă istorică. Dar teoria romanului în acest articol Belinski încă nu se aplică „suflete moarte“, în patetism și divagațiile lirice Gogol privire plină de umor la viață el vede justificarea alegerii gen poem.

Aceste afirmații au stârnit o mustrare ascuțită a istoricului aflat în poziția de a explica fenomenele sociale și literare ale lui Belinsky. Comparația poemului lui Gogol cu ​​Iliada a arătat neînțelegerea lui Aksakov despre legătura dintre procesul literar și dezvoltarea istorică a societății umane. "În realitate," scria Belinsky, "epicul sa dezvoltat istoric într-un roman, iar romanul este un epic modern. Opera lui Gogol este strâns legată de viața secolului al XIX-lea, și nu cu Greaca antică, și aceasta este "măreția colosală pentru noi ruși".

În aceste cuvinte, se poate vedea meditația lui Belinsky cu privire la motivele alegerii "Sufletelor Dead" ale lui Gogol pentru genul poeziei. El încă nu refuză să numească "Suflete moarte" o poezie, dar acum într-o înțelegere foarte specială a acestei definiții, aproape egală cu refuzul. El a scris că "în timp ce poemul este gata să accepte cuvântul în legătură cu" Sufletele pierdute "pentru cuvântul echivalent" creație ".

Raspuns Aksakov, Belinski a dat in articolul Suflete moarte „Explicația pe explicația poeziei lui Gogol““, 1 care a stabilit teza socio-istorică și materialist clară a înțelegerii sale de viață și mișcare universală, procesul literar mondial din poemele antice din India, Grecia, la mijlocul secolului al XIX-lea , înainte de romanele lui Sir Walter Scott, Charles Dickens, romane rusești, în special „Evgheni Oneghin“, „erou al timpului nostru“.







Belinsky nu a recunoscut mult timp sufletele moarte ca o poezie. Într-o revistă a celei de-a doua ediții a The Dead Souls (1846), Belinsky, ca întotdeauna, le pune înalți, dar cu siguranță nu le numește un poem, ci un roman. Belinsky citează recunoașterea profunzimii ideii sociale vii, semnificația patosului sufletelor moarte. Dar acum recunoașterea importanței ideii principale face posibil ca Belinsky să-i numească cu siguranță un roman.

Belinsky a remarcat influența enormă a operelor lui Gogol asupra dezvoltării ulterioare a "școlii naturale" în vederea creării unui roman realist rusesc. Gândirea istorică a lui Belinsky la determinat să definească genul "Suflete moarte" ca pe un roman, și în acest sens a fost victoria principiului progresiv și progresiv al vieții și literaturii rusești de la mijlocul secolului al XIX-lea.

2 Concluzii privind originalitatea genului poeziei "Suflete moarte"

În literatura de specialitate există genuri netradiționale și mixte, printre care se numără acele lucrări care în formă și conținut nu se încadrează în cadrul interpretării tradiționale a acestui sau acelui gen sau gen literar. Cu alte cuvinte, ele pot fi atribuite diferitelor tipuri de literatură pe diferite motive.

O lucrare similară este poezia prozei lui Gogol "Dead Souls". Pe de o parte, lucrarea este scrisă într-un discurs prozaic și are toate componentele necesare - prezența caracterului principal, complotul jucat de personajul principal și organizarea spațio-temporală a textului. În plus, ca orice lucrare de proză, "Dead Souls" sunt împărțite în capitole, conțin mai multe descrieri ale altor actori. Cu alte cuvinte, textul lui Gogol îndeplinește pe deplin cerințele tipului epic, cu excepția unuia. Gogol nu a numit doar textul său o poezie.

Terenul de „suflete moarte“ este construit în așa fel încât să observăm mai întâi colegial consilier Cicikov în relațiile cu oamenii din diferite clase, dar mai ales - cu oficialii din orașul provincial al NN și proprietari, proprietarii de lângă numele orașului. Și numai atunci când cititorul sa uitat în erou și alte personaje, am înțeles semnificația a ceea ce se întâmplă, el devine familiarizat cu biografia eroului.

"Dead Souls" - o lucrare literară strălucitoare a secolului al XIX-lea.

Nikolai Vasileevici Gogol a vrut să-i arate "de o parte toate Rus".

Semnificația numelui poemului este conectat cu lucrări complot: speculator cumpără Cicikov „suflet“ al agricultorilor decedați, cu scopul de a profit. Un alt sens al titlurilor poem: „suflete moarte“ - este proprietarii de pământ, ceea ce duce o viață monotonă, plictisitoare și să caute doar să se îmbogățească.

NV Gogol nu a identificat imediat genul de suflete pierdute. În scrisorile către Pogodin, Pușkin, Pletnev, el numeste de mai multe ori "Dead Souls" un roman. În același timp, un alt cuvânt, "poem", de asemenea, alunecă.

În schițele la "Cartea literaturii pentru tineretul rusesc" Gogol definește genul "Suflete moarte" ca un "mic epic".

Recunoașterea "sufletelor moarte" ca poezie sau roman a reprezentat o problemă majoră în lupta clasică și literară a anilor 1840.

Cea mai mare contribuție la aceasta a fost făcută de criticul V.G. Belinsky, care datorită cercetării sale a definit genul acestei lucrări ca un roman.

"Dead Souls" împreună cu "Eugen Onegin" Pușkin și "Erou al timpului nostru", Lermontov a pus bazele dezvoltării unei mari linii de romane în marea literatură rusă.

1. Belinsky V.G. „Favorite“. - M. 1954.

3. Gogol N.V. Suflete morți. Pregătire pentru lecții de literatură:

4. Smirnova-Chikina E.S. Poem N.V. Sufletele pierdute ale lui Gogol.

[1] - NV Gogol. Lucrări complete în paisprezece volume, vol. VIII, ed. Academia de Științe a URSS, p. 294

2 - A.I. Herzen, vol. II, p. 220

3 - Scrisoarea este păstrată în cadrul Departamentului de Manuscrise al Bibliotecii. VI Lenin la Moscova.

1 - Vorbirea lui VK Trediakovsky

1 - V.G. Belinsky, t. X, p. 315-316.

1 - V.G. Belinsky, vol. I, p. 267

1 - V.G. Belinsky, vol. VI, p. 220

1 - V.G. Belinsky, t. VI, p. 222

2 - V.G. Belinsky, t. VI, p. 255

1 - V.G. Belinsky, t. VI, p. 254

1 - VG Belinskii, vol. VI, p. 410

Definiția N.V. Genul Gogol al "Sufletelor Dead"

Informații despre lucrare "Semnificația denumirii și originalității poemului de N.V. Gogol "Suflete mortale" »

Sectiune: Literatura straina
Numărul de caractere cu spații: 34493
Număr de mese: 0
Număr imagini: 0

toți scriitorii) - în natura narativă a pro-producțiilor epice. În lucrarea epică - ea spune mereu despre destinele umane, despre ceea ce sa întâmplat deja, a fost deja. Pentru studiul operelor epice există clase introductive, al căror scop este de a determina copiii să se intereseze de materialul studiat și să creeze condiții care să conducă la înțelegerea acestuia. Asta și.

de Gogol însuși, cuvântul poem este evidențiat în litere mai mari. " (V. V. Gippius, "De la Pușkin la Blok", Editura "Nauka", Moscova-Leningrad, 1966). Faptul că Gogol a numit poemul "Suflete moarte" a fost un curaj inovator. Apelează la o poezie, Gogol a fost condus de următoarea sa judecată: "Romanul nu ia o viață, ci un eveniment semnificativ în viață". Într-un alt mod, Gogol.

travesty de romantism în picaresc, uneori, duce la faptul că o mare influență și au început să aibă elemente folclorice. Influența lor în formarea identității de gen a „Suflete moarte“ este suficient de mare, și lucrarea lui Gogol, care a fost Ukrainophiles, este influențată în mod direct de motive din Ucraina, mai ales ca travestit sa dovedit a fi cea mai raspandita pe.

politică, știință, tehnologie, cultură, artă. Noua eră a dezvoltării istorice și culturale a fost marcată de o dinamică rapidă și de un dramatic mai puternic. Trecerea de la literatura clasică la noua tendință literară a fost însoțită de departe a procesului de pace în viața culturală și vnutriliteraturnoy generală neașteptat de schimbare rapidă a orientării estetice, actualizarea în mod radical literatura de specialitate.







Trimiteți-le prietenilor: