Francis Skorina sa născut la sfârșitul secolului al XV-lea la Polotsk, unul dintre cele mai mari orașe ale Marelui Ducat al Lituaniei, în familia comerciantului Luke. Cercetătorul Gennady Lebedev, bazându-se pe lucrările oamenilor de știință polonezi și cehi, credea că Skorina sa născut în jurul anului 1482, Grigory Golenchenko - în jurul anului 1490 sau în a doua jumătate a anilor 1480.
A primit educația primară în Polotsk. Latină a studiat în școala de călugări, Bernardines, care a lucrat la mănăstire.
Probabil, în 1504 a devenit student al Academiei de la Cracovia (Universitatea), însă data exactă a admiterii la universitate nu este cunoscută. În 1506, Skaryna a absolvit facultatea de arte libere cu diplomă de licență, mai târziu a primit titlul de licențiator medical și un doctorat în artele libere.
În 1517, a înființat o tipografie în Praga și a publicat în scriptul chirilic "Psalter", prima carte tipărită din Belarus. În total, în anii 1517-1519, se traduc și se publică 23 de cărți ale Bibliei. Patronii din Skaryna erau Bogdan Onkov, Yakub Babich, precum și prințul, voevodul Troki și marele hetman lituanian Konstantin Ostrozhsky.
În 1520 sa mutat la Vilna, capitala Marelui Ducat al Lituaniei, unde a fondat prima imprimantă pe teritoriul statului. În ea Skorina în 1522 a publicat "Micul Cartea Rutieră". și în 1525 "Apostolul".
În 1525 el moare unul din sponsorii tipărirea Vilna Yuri Odvernik apoi publicarea Skoriny se oprește. Se căsătorește cu văduva lui Odvernik Margarita (a murit în 1529, lăsând un copil mic). unul după altul patroni Skoriny mor câțiva ani mai târziu - Vilna steward Yakub Babich (in casa, care a fost o tipografie), apoi Bogdan Onkov, și în 1530, guvernatorul și Troksky Constantin Ostrog.
În 1525, ultimul maestru al Albrecht Cavalerilor Teutoni din Brandenburg a secularizării al Ordinului, și a proclamat un ducat secular al Prusiei, vasal în ceea ce privește Regatul Poloniei. Maestrul a fost fascinat de schimbările reformiste, care priveau în primul rând biserica și școala. Pentru publicarea cărților, Albrecht, în 1529 sau 1530, la invitat pe Francis Skaryn la Königsberg. Duke însuși a scris: „Nu este atât de mult timp în urmă am primit ajuns în posesia și principat prusacă nostru soț glorios Francis Skaryna din Polotsk, MD, respectul cetățenilor dumneavoastră ca cetățean nostru, nobil și slujitorul nostru iubit credincios. În plus, din moment ce de afaceri, proprietate, soția și copiii, pe care ai lăsat în urmă - de unde și numele său, a plecat de acolo, ne-a rugat cu umilință să ne nostru încredințat grija ta ...“.
În anul 1529, cel mai mare frate al lui Francis Skaryna Ivan a murit, creditorii cărora au depus cereri de proprietate asupra lui Francisc însuși (aparent, de aici plecarea urgentă cu scrisoarea de recomandare a dlui Albrecht). Skorina sa întors la Vilna, luând cu el o imprimantă și un vindecător evreu. Scopul actului este necunoscut, dar "furtul" profesioniștilor ofensați de ducele Albrecht și la 26 mai 1530 într-o scrisoare către guvernatorul Vilnius Albrecht Gashtold a cerut întoarcerea oamenilor.
În 1534, Francis Skaryna a efectuat o excursie la principatul Moscovei, unde a fost expulzat ca un catolic și a ars cărți.
Data exactă a morții sale nu a fost stabilită, majoritatea oamenilor de știință sugerează că Skorina a decedat în jurul anului 1551, deoarece în 1552, fiul său Simeon a venit la Praga pentru a moșteni.
Limba în care Francis Skaryna și-a tipărit cărțile sa bazat pe limba slavonă a Bisericii, dar cu un număr mare de cuvinte bieloruse și, prin urmare, a fost cel mai ușor de înțeles pentru locuitorii Marelui Ducat al Lituaniei. De mult timp, au avut loc discuții în rândul lingviștilor din Belarus cu privire la limbajul în care au fost traduse cărțile lui Skaryna: ediția bielorusă a limbii slavonei bisericești sau stilul bisericii vechiului limbaj belarussian. În prezent, lingviștii belargeni sunt de acord că limba traducerilor Bibliei lui Francis Skaryna este o ediție bielorusă a limbii slavone a Bisericii. În același timp, lucrările lui Scorina au reliefat influența limbilor cehe și poloneze.
Biblia Skaryna a încălcat regulile care existau atunci când rescriau cărțile bisericești: conțineau texte de la editor și chiar gravuri cu imaginea lui. Acesta este singurul caz în istoria Bibliei din Europa de Est. Din cauza interzicerii unei traduceri independente a Bibliei, bisericile catolice și ortodoxe nu au recunoscut cărțile lui Skaryna.
Fonturile și ștampilele gravate din casa de tipărire Vilna Skaryna au fost folosite de editori încă o sută de ani.
Opiniile lui Francis Skaryna îl mărturisesc ca pe un educator, patriot, umanist. În textele Bibliei, educatorul Skorina apare ca o persoană care promovează expansiunea scrisului și a cunoașterii. Acest lucru este demonstrat prin apelul lui de a citi: „Și fiecare om are nevoie de onoare, mănâncă oglindă a măsura vieții noastre, medicina spirituală, distracție toate vagi, ele sunt, de asemenea, probleme și deficiențe stabilite, de încredere, adevărat ...“. Francis Skaryna - începătorul unei noi înțelegeri a patriotismului: ca iubire și respect față de patria sa. Următoarele cuvintele sale sunt percepute cu o poziție patriotică: „Ori de câte de la prirozheniya animale hodyaschiya în deșert, ei știu propria lor groapă, păsări, care zboară vozduhu, vedayut cuib propriu; Ribi, care navighează de-a lungul mării și în râuri, își simt propria virginitate; albine și a cincea astfel boronyat urticarie lor - tacos w și oamenii, și în cazul în care zrodilisya și esența uskormleny de Bose, la locul mare afecțiune imayut“.
Umanist Skorina a părăsit legământul său moral în următoarele linii, care conțin înțelepciunea vieții umane și a relațiilor umane: „The prirozheny legea este Nabol ține loc: ea mends alte totul pentru plăcerea de a mânca din celălalt toate totală nu repara orice alta, care nu a făcut hoscheshi de la ceilalți imethi ... Această lege a nașterii mănâncă în sericele unui singur om.
Cuvânt înainte și după cuvânt în Biblie despre Francisc Skaryna, unde dezvăluie semnificația profundă a ideilor biblice, sunt îngrijorați de ordonarea rațională a societății, de educația omului, de stabilirea unei vieți demne pe pământ.
cult
catolicism
ortodoxie
Skorina ar putea fi ortodoxă. Faptele și argumentele în favoarea crezului ortodox Skrinna sunt numeroase și la fel de indirecte. În primul rând, există informații că în Polotsk până în 1498, când a fost înființată mănăstirea Bernardine, pur și simplu nu exista o misiune catolică, prin urmare botezul lui Skorina era puțin probabil să fi avut loc în conformitate cu ritualul catolic.
Cărțile din perioada Vilna (1522-1525) au fost publicate în varianta veche belarusă a slavona (Skorina pentru contemporanii săi și chiar un secol mai târziu, era o limbă „slovenă“ - a se vedea „Ґramma tіki Glory nskiya mare o vila Cv ntaґma ????“.). Aceasta este ceea ce poate explica conformitatea cu canoanele ortodoxe. În publicațiile sale, traducător cărturar biblic Skaryna divizat „Psalmi“ cu 20 catismele conform tradiției ortodoxe, care nu există în creștinismul occidental. „Calendar“ din „cărți“ Micul Podorojnaya în cazul în care Skorina aderă la calendarul ortodox, el a condus zilele memoriale ale sfinților ortodocși - Est slav Boris, Gleb, Teodosie și Anthony Peșteri, unele slave de Sud (Sava). Cu toate acestea, nu există sfinți catolici, inclusiv cel așteptat Sf. Francisc. Unele nume de sfinți sunt prezentate în adaptarea folclorică: "Larion", "Olena", "Nadejda". Cele mai aprofundate astfel de materiale sunt prezentate de M. Ulyakhin, care a subliniat absența reprezentanților sacru ai bisericii occidentale, numiți luminători; introducerea în textul traducerii Psalmilor 151 al psalmului, care corespunde canonului ortodox; Absența în "Crez" a unui filioque recunoscut de catolici și protestanți; aderarea la statutele Ierusalimului (și ale lui Studio), folosite de Ortodoxie; În cele din urmă, declarația directă a „întări, Dumnezeule, sfânta credință ortodoxă a creștinilor ortodocși în epoca vârstei“ etc. în rugăciune se transformă plasat în „carte mică Podorojnaya“ ... Trebuie amintit, pe de altă parte, că este pentru cărți de cult ortodoxe publicate și Schweipolt Fiol, el însuși un fost în mod incontestabil catolic; prin urmare argumentul "de la audiență" nu este absolut.
Dovezile în favoarea versiunii "ortodoxe" pot fi și faptul că actul de înmânare a însemnelor în medicina facultativă - un certificat (sau diplomă) de demnitate medicală - nu a fost semnat în biserica din Padova. Conform teoriei lui V.Agievici, în universitățile catolice europene, catolicii au primit demnitate în biserică, iar alții, non-catolici, în anumite locuri din cartea universității. Deci, diploma Skaryna a fost acordată "în locul stabilit al Palatului Episcopal" și nu în biserică, ceea ce indică neparticiparea sa la credința catolică.
protestantism
- În memoria lui Francis Skaryna
Monumentul din Polotsk
Monument în Minsk
Stampila poștală a URSS, 1988
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: