Cursuri de fizică, fizică cuantică, castraveți


Cursuri de Fizică, Fizica Cuantică, Ogurtsov AN

Ideea atomilor ca particule mici de materie indivizibile a apărut chiar și în cele mai vechi timpuri.






JJ Thomson, investigând abaterea în câmpurile electrice și magnetice a particulelor emise de acțiunea luminii (efect fotoelectric) a descoperit un electron. Deoarece masa unui electron a fost de zeci de mii de ori mai mică decât masa atomilor, Thomson a propus un model al structurii atomului, conform căruia atomul este o sarcină a unei sfere încărcate continuu cu o încărcătură pozitivă

10-10 metri în care "se intersectează" cu electroni ("ca stafide în budincă"). Oscilațiile armonice ale electronilor lângă pozițiile de echilibru (oscilații armonice) determină radiația (sau absorbția) undelor monocromatice prin atomi.

Cursuri de fizică, fizică cuantică, castraveți






Elemente de fizică solidă.
Un corp solid cristalin este considerat în teoria benzilor solide drept o structură strict periodică în care nucleele atomice creează un câmp electric periodic. Problema este de a descrie comportamentul electronilor în acest domeniu.

O soluție exactă a ecuației Schrödinger pentru un astfel de sistem este imposibilă și, prin urmare, se folosesc diferite aproximări simplificatoare care fac posibilă reducerea problemei mai multor corpuri la problema electronică a unui electron care se deplasează într-un câmp extern dat.

Teoria benzii se bazează pe așa-numita aproximație adiabatică.
Sistemul mecanic cuantic este împărțit în particule grele și ușoare - nuclee și electroni. Deoarece masele și vitezele acestor particule sunt semnificativ diferite, putem presupune că mișcarea electronilor apare în domeniul nucleelor ​​fixe, în timp ce nucleele care se mișcă încet se află în câmpul mediu al tuturor electronilor. Presupunând că nucleele de la locurile de zăbrele sunt staționare, mișcarea electronului este considerată într-un câmp periodic periodic de nuclee.







Articole similare

Trimiteți-le prietenilor: