Cea de-a treia carte dintr-o serie de publicații colorate în format mare, "Lumea minunată a animalelor sălbatice", despre leii, tigrii, jaguari și alte pisici sălbatice. (Primele două cărți - "Ursi și alte animale dăunătoare" și "Balene și alte mamifere marine" - au fost publicate în 1980). Textul laconic, amplu, este completat organic cu fragmente din lucrările celor mai mari stăpâni ai prozei. Cărțile sunt ilustrate cu fotografii color excelente și sunt destinate unei game largi de cititori.
Rezervați: pisici sălbatice
Dragoste în deșert
Dragoste în deșert
(Extras din povestea lui "Love in the Desert" a lui Honore de Balzac)
Honore de Balzac (1799-1850) a fost unul dintre cei mai prolifici și mai respectați maeștri ai literaturii mondiale. Primul său roman a apărut în 1830, iar în următorii 12 ani Balzac a lansat 79 de romane lungi, multe eseuri și alte lucrări. O serie incompletă de romane și povestiri înrudite "Comedia umană" - poze ale manierelor franceze ale timpului său - a fost cea mai mare realizare literară a lui Balzac. Următorul fragment este preluat din povestea "Dragostea în deșert", care este inclusă în "Scena vieții militare". Eroul povestirii, un soldat francez provensal capturat de arabi în timpul campaniei egiptene, a fost condus în adâncul desertului. El reușește să scape, capturând un cal, o pușcă și un pumnal. Calul curând moare, iar soldatul rătăcește prin deșert până când găsește o oază, unde adoarme într-o peșteră.
În timpul nopții, somnul îi era tulburat de un zgomot ciudat. Se așeză pe patul lui și, într-o tăcere adâncă în jurul lui, auzi sunetul intermitent al respirației, energia sălbatică din care nu putea să aparțină unui membru al rasei umane.
O teroare teribilă, încă intensificată de întuneric, tăcere și visuri vagi de veghe, a înghețat sângele în vene. Nici măcar nu observa crampe, care îi trage dureros pielea pe cap, astfel încât părul lui se afla pe capăt, pe măsură ce privea prin întuneric și văzu două lumini galbene slabe. La început el a decis că a fost un fel de reflecție, dar în curând ochii lui au obișnuit cu întunericul și strălucirea strălucitoare a unei nopți clare care pătrundea în peșteră îi permitea să discearnă treptat obiectele din jurul lui. El a văzut că la o aruncătură de băț de la el se afla un animal uriaș. Avea un leu, un tigru sau un crocodil. Apoi, luna, coborând până la orizont, aprinse ziua și razele ei căzură pe blana pantherului.
Acest leu din Egipt a dormit, a căzut, ca un câine mare, un proprietar liniștit al unei canise de lux la poarta unui conac bogat; Ochii lui, care se deschise pentru un moment, se închid din nou. Stomacul lui era îndreptat spre francez, în creierul căruia o mormăi de gânduri confuze a trecut peste el. La început el a decis să tragă pantera, dar apoi a văzut că distanța dintre ele era prea mică - dacă ar fi luat arma pe umăr, cilindrul ar fi apărut pe cealaltă parte a fiarei. Și dacă o va trezi. El a înghețat în loc de groază, ascultând în tăcere la sunetul inimii sale și blestemând curgerea prea violentă a sângelui care a provocat acest bătut care ar putea să deranjeze pantera și să-l priveze de ultima sa speranță de mântuire.
De două ori își luă pumnalul, intenționând să-i tundă capul inamicului; dar, realizând cât de greu este să-și taie o haină netedă, și-a abandonat intenția disperată.
"Dacă lovitura este inexactă? Este o moarte sigură!" se gândi el. Nu, e mai bine să alegi o luptă deschisă! El a decis să aștepte dimineața, iar dimineața nu la făcut să se destrame.
Acum putea vedea pantera. Fața ei era colorată cu sânge.
"Așa că mânca bine", își spuse el, fără să reflecteze asupra faptului că ar putea mânca carne umană. "Când se va trezi, nu va fi foame!"
Era o femeie. Lana pe stomac și pe laturile ei străluceau cu alb. Lanțurile de pete catifelate mici își acopereau labele cu brățări frumoase. Coada flexibilă puternică a fost de asemenea albă, dar sa încheiat cu inele negre. Restul lânii sale galbene, ca aurul mat, lucios și moale, au punctat acele pete caracteristice, colorate cu rozetă, care disting panterul de alte specii ale familiei de pisici.
Amanta stralucitoare si formidabila a pesterii a suiat in liniște, s-a curatat gratios, ca un pisoi pe o perna amortizata. Labele sale sângeroase, nervoase și echipate cu lame ascuțite, erau întinse și capul îi odihnea, împodobită cu o mustă dreaptă, asemănătoare cu o sârmă de argint.
Când soarele se ridică, panterul își deschise brusc ochii; Apoi își întinse forțele cu forța, ca și cum ar deveni amorțite, și voia să le întindă. În cele din urmă, ea sa căscată, arătând două rânduri de dinți îngrozitori și o limbă cu o cavitate adâncă, tare ca un ras.
Uită-te, dandy! - gândi francezul, uitându-se la plimbare pe pământ, luând cele mai grațioase și flirturi.
Ea a lins sângele, care îi pătrea labele și fața și mișcările, pline de grație, începu să-i zgârie capul.
"Foarte bine, mi-am acceptat toaleta", a spus francezul, căruia, cu curaj și veselie, se întoarce: "Ei bine, să-i dorim o dimineață bună!"
Și a apucat un pumnal scurt, pe care la luat de la Maghribani.
În acel moment, pantera își întoarse capul spre el și, fără să se miște, îl privi cu atenție. Privirea acestor ochi insuportabil de clare a făcut tremurul provensal, mai ales când prădătorul a pășit spre el. Dar el însuși a dat uite afectuos, uitându-se la ea ca și cum ar hipnotizant, las-o să vină destul de aproape, și mișcarea mesei, același blând, la fel ca și în dragoste ca și cum ar mangaie cele mai frumoase femei, își trecu mâna peste corpul ei de la cap la coadă, ușor agățat de vertebrele flexibile ale unghiilor, ușor desenate pe spatele ei galben. Panther coada apatic întins, cu ochii înmuiat, iar când francezul pentru a treia oară repetat afecțiunea lor egoistă, ea a rostit „murrr“, prin care pisicile noastre domestice exprima plăcerea lor; dar toarce emanat de gât atât de adânc și de puternic, încât ecou în peșteră ca autoritatea ultima suspine sub arcadele catedralei. Provencalul, realizând importanța acestor mângâieri, le-a dublat pentru a uimi și a încânta curtezanul autoritar. Apoi, gândindu-se că el a fost capabil de a pune jos ferocitatea o amantă capricioasă peșterii, a cărei foame a fost potolit atât de fericit cu o zi înainte, el sa ridicat și a plecat. Panther lăsa să plece, dar când a urcat pe deal, ea a sărit cu ușurință vrabie salt de la o ramură pe, prins cu el și a început să frece picioarele, arcuindu-o înapoi ca o pisică, și apoi, se uită la oaspetele său au ochi mai puțin Adamant , a dat un urlet sălbatic, pe care naturaliștii îl compară cu scârțâitul ferăstrăului.
- E insatisabil! a spus francezul cu un zâmbet.
El este atât de îndârjit, care a început să joace urechile ei, mangaindu stomac și capul zgâriere cu unghiile, apoi, observând modul în care ea a plăcut, am început să gâdila urechile ei între vârful pumnalului, așteptând momentul oportun pentru a ucide. Dar cetatea oaselor ei la făcut să se îndoiască de succes.
"Jocul de leopard și panter"
Soldatul a început cu curiozitate să studieze proporțiile corpului panterului. Fără îndoială, ea a fost una dintre cele mai bune specimene din rasa ei: înălțimea ei în umeri a ajuns la trei picioare și lungimea - patru, fără a socoti coada. Această armă puternică, rotundă ca un club, avea o lungime de aproape trei picioare. Capul panterului nu avea o dimensiune inferioară capului unei leoaice, dar chipul ei se deosebea printr-o expresie de rafinament rară. Era dominată de cruzimea rece a tigrului, dar seamănă o asemănare vagă cu o femeie seducătoare. În cele din urmă, în acel moment întreaga față a reginei singuratice respira cu o veselie ciudată, asemănătoare cu veselia unui beat Nero: a stins setea de sânge și acum voia să se joace.
Provencalul începu să se îndrepte în sus și în jos - panterul nu îl interferea și îl privea numai cu ochii, dar nu ca un câine credincios, ci mai degrabă ca o pisică angora mare, care era deranjată de orice mișcare a stăpânului ei.
Privind în jur, observa aproape de izvorul rămășițelor calului său - pantera a adus aici carcasa, aproximativ două treimi din care au fost mâncate.
Acest spectacol la asigurat pe francez - i-a explicat absența de noapte a panterului și faptul că ia lăsat să doarmă liniștit. Primul succes l-au încurajat, el a îndrăznit să se gândească la viitor, iar în sufletul lui zateplilas speranța nesăbuită că el ar putea obține, împreună cu o panteră - trebuie doar să folosească orice ocazie pentru ao îmblânzi și de a câștiga locația ei.
Sa întors la ea și a experimentat o fericire nemaipomenită, văzând că ea, ușor și aproape imperceptibil, și-a mișcat coada. Apoi a șezut jos, fără teamă, și au început să se joace: el a luat picioarele ei, botul și ciufulit urechile ei, și apoi răsturnate pe spate și a început să se scarpine în mod energic laturile fierbinți mătăsoase. Își dădea mângâierea și, când soldatul încerca să-și alunece lîna pe labute, își ghida cu grijă ghearele.
Francezul, care a ținut întotdeauna o mână pe pumnalul său, a estimat din nou dacă să-l împingă în stomacul panterului neglijent, dar se temea că în ultimele convulsii îl va ucide. Și, în plus, la gândul de a ucide persoana care avea încredere în el, a simțit ceva de genul remușcării. Ca și cum ar fi găsit un prieten printre deșertul fără margini. Involuntar și-a amintit prima lui amanta, care ironic poreclit „Darling“, așa cum a fost ea cu furie gelos, și tot în timp ce idila lor a durat, el a trebuit să se teamă de un cuțit, pe care l-a amenințat în mod repetat.
"Educația unui tânăr leopard"
Această amintire a tinereții lui la inspirat să se gândească să răspundă la o astfel de porecla și la un tânăr panter al cărui grație, rapiditate și flexibilitate nu mai erau atât de înspăimântătoare încât îl admirau.
Până la sfârșitul zilei, se obișnuise cu situația periculoasă și acest pericol aproape că îl plăcea. Câte puțin, prietenul său obișnuia să se uite la el de fiecare dată când falsese strigând "Milochka!" La amurg, Milochka a făcut de câteva ori un strigăt brusc, trist.
"E bine crescută", se gândi fericit soldatul, "se roagă pentru noapte".
Dar acest gând de glumă i-a avut loc
numai după ce a fost convins că prietenul său încă se comportă calm și pașnic.
- Go-Go, blonda mea, sunt Comin „pentru a merge mai întâi, - a spus el la ea, în speranța de a obține departe de îndată ce ea a adormit, iar pe timp de noapte pentru a găsi un alt adăpost, mai sigur.
Soldații au așteptat cu nerăbdare timp convenabil pentru zborul lor și atunci când a sosit, a mers repede spre Nil. Dar înainte de a putea merge pe nisip și un sfert de leghe, când a auzit că panteră alergând după el, din când în când rostind strigăte, cum ar fi ferăstraie screeching, chiar mai înfricoșătoare decât sunetul de sărituri ei grele.
- Ei bine, ea a fost atașată de mine! murmură el. "Se pare că acest tânăr pantera nu sa mai întâlnit niciodată cu nimeni și să devină prima ei iubire este foarte măgulitoare!"
La acel moment, francezul a căzut în nisipuri mișcătoare, una dintre acele capcane trădătoare deșert, în cazul în care evadarea este imposibilă. Simțind că inaspreste mai profund, el scoate un țipăt de groază, dar apoi pantera la apucat de guler și dinții, în urmă cu mult rvanuvshis, magic a scos de pe teren tare.
- Ah, Milochka, exclamă soldatul, mângâind-o cu bucurie, "de acum încolo suntem conectați cu tine la viață și la moarte!" Dar numai, fii bun, fără glume!
Și sa întors.
Acum, deșertul pare să fi încetat să fie pustiu. Aici a trăit o creatură cu care ar putea vorbi un francez, care, de dragul lui, ia înmuiat cruzimea, deși nu a putut explica motivul pentru o astfel de prietenie incomprehensibil de ciudată.
"Atașarea omului și a leopardului"
În cele din urmă, el a devenit foarte atașat de panterul său, deoarece a simțit nevoia de un fel de atașament.
Fie că va emite cu putere a schimbat natura prietenei sale, dacă ea a găsit hrană abundentă în imensitatea deșertului, dar pantera nu atenteze la viața prietenului său, și în cele din urmă, văzând că ea a devenit destul de îmblânzit, GL a încetat să mai fie frică de ea.
Cea mai mare parte a timpului și-a dat să doarmă, dar el a trebuit să rămână treaz și, ca un păianjen în centrul de web, nu dor de un minut de eliberarea sa, dacă cineva apare într-un cerc delimitat de orizont. El a donat cămașa de a face un steag din ea, și legat-l la partea de sus a copacilor desfrunzite. Aveti nevoie trezit ingeniozitatea lui, și el a tras steagul folosind crengi, temându-se că vântul nu este versetul este în acest moment, atunci când călătorul mult-așteptata obvedet uite deșert.
Și în orele lungi de disperare, el a jucat cu pantera. În cele din urmă, el a învățat toate nuanțele vocii ei, toate expresiile de ochii ei, el a studiat nuanțele toate locurile pe care sclipeau de aur din părul ei. Darling nu se văicări, chiar și atunci când a luat un pachet, care completează coada și numărate inele, elegant spumante ornament și joacă în soare, doar o risipire de pietre prețioase. Îi plăcea să admită liniile moi și rafinate ale corpului ei, albitatea burții, botul ei elegant. Dar, mai presus de toate, îi plăcea să se uite la jocul ei. El a fost invariabil lovit de dexteritatea tinerească a oricărei mișcări; El a admirat flexibilitatea ei ca ea a sărit, a urcat, sa strecurat, se spală, dereticare blana lor, sau se ghemuiesc, gata să se grăbească înainte. Dar, indiferent cât de rapid a fost ea arunca, indiferent cât de alunecos a fost panta de granit, sa oprit mort în piesele ei atunci când un singur cuvânt „Darling“.
Cât de mult grație și tinerețe erau în liniile ei! Era frumoasă, ca o femeie. Blana aurie a costumului ei pe spate și pe părțile laterale se strecură ușor în albia mată a burții și a labei ei.
Lumina generoasă a soarelui a făcut să strălucească aur viu, aceste pete maro, oferindu-le un apel infinit.
Provencalul și pantera păreau să se înțeleagă fără cuvinte. Când își zgâri capul cu unghiile, flirtul flutura, ochii îi străluceau ca două fulgere și apoi îi strânseră strâns.
- Are un suflet ", a spus el, contemplând liniștea acestei regine de nisip, de aur, așa cum sunt, alb, așa cum sunt, singuri și sufocați, ca ei.
S-a încheiat, pentru că toată pasiunea se încheie - din cauza unei neînțelegeri. Cineva suspecta trădarea, mândria împiedicată să explice, încăpățânarea a dus la o ruptură.
Articole similare
-
Scenarii de nunti neconventionale - la apus - dragoste, relatii, sentimente, intimitate
-
O nouă iubire a ce să facă când mama mea se căsătorește, revista cosmopolită
Trimiteți-le prietenilor: