Soiurile hibride apar atunci când crescătorii polenizează două soiuri diferite pentru a obține un hibrid care are cele mai bune calități ale celor două soiuri mamă luate.
De obicei, clasa hibrid include o combinație a următoarelor caracteristici: fiabilitate, puține cerințe cu privire la îngrijirea mai devreme de maturare, cele mai bune randamente, gust îmbunătățit, în special dimensiunea de fructe și / sau rezistență la boală. Acestea sunt soiurile hibride de roșii pe care le puteți găsi adesea în supermarketuri.
Unii grădinari consideră că hibrizii sunt tabu, motivând că acestea sunt organisme modificate genetic (OMG). Acest lucru este greșit. Cross-polenizarea este un proces natural care are loc între reprezentanții unei singure specii de plante. În hibridizare, polenizarea este monitorizată cu atenție, crescătorii se asigură că plantele potrivite sunt selectate pentru a obține rezultatul dorit cu caracteristicile necesare, de exemplu o dimensiune mai mare sau o rezistență mai bună la boli etc. Procesul de dezvoltare a unui hibrid durează de obicei mulți ani.
Pe de altă parte, cu OMG-uri, un amestec de gene de diferite specii este posibil.
Soiurile non-hibride sunt cultivate din semințe transmise de la o generație la alta într-o anumită regiune, selectate cu grijă de grădinari pe baza calităților dorite de roșii. Soiurile non-hibride sunt polenizate în mod liber, ceea ce înseamnă că plantele sunt polenizate de insecte sau de vânt, fără intervenția omului. Potrivit experților, vârsta de soiuri non-hibrizi a fost de peste 50 de ani, multe dintre ele au apărut chiar înainte de cel de-al doilea război mondial. În plus, ele sunt caracterizate de stabilitate în calitățile lor.
Mulți grădinari sunt de acord că majoritatea soiurilor non-hibride au un gust mai bun, în comparație cu cele hibride. In timp ce plantele hibride rezulta o cultură care este uniformă și aspectul, iar la momentul de maturare, tomate non-hibrid da o recoltă „mixt“: recolta poate fi imprevizibil, iar fructele pot fi de dimensiuni diferite pe aceeași tufiș. Dar chiar și așa, roșiile de soiuri non-hibride sunt întotdeauna binevenite.
Deci: soiuri hibride sau non-hibride? Ce fel de cultivare este mai bine? Răspunsul corect este atât! O astfel de abordare va garanta că veți obține o recoltă care se bucură de diversitatea și gustul său bogat.
Articole similare
Trimiteți-le prietenilor: